România a importat în prima jumătate a anului alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, adică de aproape 33 de milioane de euro/zi. Cantitatea importată este mai mare decât cea de anul trecut, când importurile de alimente au fost de circa 30 milioane de euro zilnic, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică.

„Există o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă majoritatea alimentelor pe care le consumă. Rafturile din retail spun povestea unui paradox devenit cotidian: carne procesată din vest, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve de oriunde, mai puțin de aici. Și asta într-o țară care are pământ fertil, tradiție agricolă, și tot mai mulți consumatori care caută produse locale”, spune Călin Costinaș, Coordonator al Grupului de lucru „Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români.

Polonia, Ungaria și Bulgaria, țările care pun cele mai multe alimente în farfuriile noastre

Lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor fac ca importurile să crească, iar acest lucru va crea mari probleme în viitor, explică și șeful INS, Tudorel Andrei.

Autorul unei cărți pe această temă- „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare” – , prof. Andrei arată că în comerțul cu alimente deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei.

Pentru că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE.

Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria.

Ungaria: carne, lapte, ouă

În ultimii 15 ani, un număr de 20 de categorii de produse din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat au înregistrat deficit în relaţia comercială cu Ungaria, mai spune prof. Andrei.

În schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut la nivelul acestei perioade un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor. În ambele situaţii se remarcă un grad mare de concentrare a deficitului la aceste produse către un număr redus de categorii de produse agroalimentare.

Astfel, în cazul Ungariei, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse. Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%).

Polonia: cereale, patiserie, carne

În cazul Poloniei, primele trei categorii de produse la care s-a acumulat cea mai mare pondere a deficitului sunt: „Preparate pe bază de cereale şi produse de patiserie” (cod 19) cu un deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2% din ponderea celor 22 de produse care au contribuit negativ la balanţa comercială din această perioadă), „Lapte şi produse lactate, ouă de pasăre” (cod 4) cu acelaşi deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2%) şi „Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de circa 540 de milioane de euro (10,6%).

Bulgaria: legume, fructe, cafea, pește

Acestea sunt principalele categorii de alimente cu sold comercial negativ în relația cu vecinii de la sud. În Bulgaria, dintre cele 24 produse agroalimentare, 11 produse au realizat un excedent de 19 miliarde de euro, iar restul de 13 produse au adus un deficit de 11,6 miliarde de euro. (hotnews.ro)