SCRISOAREA FERMIERILOR CĂTRE PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI!

SCRISOARE DESCHISĂ PENTRU SPRIJINIREA FERMIERILOR AFECTAŢI DE SECETĂ ŞI DECLARAREA DOBROGEI ZONĂ CALAMITATĂ

Adresată Domnului LUDOVIC ORBAN - Prim-ministru al României

Domnule Prim-ministru,

Dobrogea se confruntă cu o situaţie excepţională cauzată de seceta pedologică care s-a instalat începând cu luna noiembrie 2019. Din datele publice transmise de Ministerul Agriculturii reiese că din suprafaţa totală calamitată de 1,2 - 1.4 milioane de hectare la nivelul ţării, 416.000 hectare sunt doar în judeţul Constanţa, deci mai bine de o treime din totalul suprafeţelor afectate la nivel naţional. Fenomenul de secetă pedologică se manifestă în continuare, fiind deja calamitate culturile de floarea soarelui şi porumb, şi existând în continuare probleme şi cu înfiinţarea noilor culturi (spre exemplu, cultura de rapiţă 2020-2021 este deja în pericol iminent de pieire din cauza lipsei precipitaţiilor).

În această situaţie specială starea producătorilor agricoli afectaţi de secetă se agravează pe zi ce trece, mare parte din aceştia confruntându-se cu o lipsă acută de lichidităţi din cauza nerecoltării culturilor însămânţate în toamna anului 2019. Pentru a putea depăşi această criză, pentru a putea înfiinţa noile culturi de toamnă, dar în special pentru a evita o criză alimentară la nivelul întregii ţări, noi agricultorii avem nevoie să fim susţinuţi de către autorităţile statului.

Producătorii agricoli afectaţi de secetă trebuie să fie ajutaţi, pentru că altfel vor ajunge în imposibilitatea achitării furnizorilor de inputuri. Pe fondul lipsei de bani, producătorii nu mai pot onora deja contractele de arendă şi nu mai pot achita ratele scadente pentru finanţarea activităţilor curente în agricultură, a echipamentelor şi utilajelor agricole, a terenurilor agricole şi a spaţiilor de depozitare. Terenul agricol trebuie să rămână al României şi al fermierilor!

Având în vedere cele menţionate mai sus, din dorinţa şi în scopul salvării agriculturii româneşti, vă solicităm adoptarea în regim de urgenţă a următoarelor categorii de măsuri.

I. Reglementarea posibilităţii suspendării temporare şi de urgenţă a plăţii ratelor la contractele de credit / leasing. În acest sens, am solicitat public, trimiţând chiar şi o petiţie către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului de Finanţe, emiterea unei OUG care să ne faciliteze obţinerea suspendării temporare şi de urgentă a plăţii ratelor la credite/leasinguri, doar pentru echipamente/utilaje agricole, terenuri şi investiţii în active agricole (spaţii depozitare, silozuri etc.), pentru fermierii afectaţi de secetă. Evident, această măsură a suspendării plăţii ratelor ar urma să fie însoţită şi de o prelungire automată a maturităţii creditelor, eliminând momentan presiunea executării/restructurării creditelor de către finanţatori.

Având în vedere situaţia dezastroasă cu care agricultura românească se confruntă la acest acest moment, şi având în vedere criza alimentară de proporţii spre care ne îndreptăm cu paşi repezi, este de neînţeles pentru noi pasivitatea autorităţilor statului faţă de necesitatea adoptării unor măsuri cu caracter mai mult decât urgent. Precizăm faptul că măsuri similare au fost acordate tuturor persoanelor fizice şi companiilor afectate de COVID-19, pentru o perioadă de 9 luni, până la 31.12.2020, cu posibilitatea chiar a prelungirii şi în cursul anului 2021 (conform declaraţiilor publice ale domnului ministru Florin Cîtu).

Precizăm faptul că în agricultură, durata unui ciclu economic (însămânţare, recoltare, depozitare, condiţionare, comercializare) poate depăşi 1 an, iar efectele secetei actuale se vor resimţi pe durata a doi ani, cuprinzând atât noua perioadă de înfiinţare a culturilor, cât şi încă 10 luni până când fermierii vor obţine noi venituri.

Precizăm de asemenea faptul că măsurile solicitate de noi privesc doar pe fermierii afectaţi de secetă şi care deţin proces verbal de calamitate, urmând a fi aplicabile doar pentru o perioadă de maxim 18 luni (cât durează un ciclu agricol complet).

Nu în ultimul rând, precizăm faptul că măsura propusă NU ARE IMPACT BUGETAR CI DIN CONTRA! O asemenea măsură ar permite băncilor/societăţilor de leasing să nu mai constituie provizioane pentru finanţările acordate, diminuându-şi astfel cheltuielile cu provizioanele şi majorând componenta de profit impozabil.

În plus, prin această măsură fermierii ar evita raportarea în CRC (Centrala Riscurilor de Credite), raportare care le afectează deja bonitatea financiară în faţa finanţatorilor pe o perioadă lungă, urmând să întâmpine greutăţi în obţinerea de finanţări viitoare.

De asemenea, prin eliminarea presiunii plăţii ratelor, fermierii îşi vor putea onora atât obligaţiile către furnizorii de input-uri, cât şi plata arendei, evitând astfel apariţia unor probleme economice şi sociale în lanţ.

II. Declararea stării de calamitate în zonele grav afectate de secetă.

Dobrogea se confrunta cu o situaţie excepţională cauzată de seceta pedologică severă. Acest lucru este de notorietate, iar efectele dezastruoase produse asupra culturilor agricole este de necontestat. În aceste condiţii excepţionale, piaţa nu se mai poate regla prin măsuri obişnuite, fiind necesară adoptarea unor măsuri de susţinere a fermierilor afectaţi de efectele secetei pedologice severe.

Declararea stării de calamitate în zonele grav afectate de secetă este o măsură absolut necesară. În lipsa ei, guvernul va trebui să-şi asume un faliment sistemic al întregii industrii agricole şi agroalimentară.

Reamintim faptul că pe data de 15.09.2020, a fost lansat în dezbatere publică proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, pentru fenomenul de secetă pedologică. După expirarea celor 10 zile de dezbatere publică, adică cel mai târziu la începutul lunii octombrie, ar fi trebuit să existe date despre această măsură. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar fermierii nu au nicio informaţie legată de stadiul adoptării Ordonanţei de Urgenţă la care ne-am referit mai sus.

Cunoaştem faptul că între timp au apărut şi comentarii la adresa acestei OUG. Unul dintre acestea a fost lansat de către ARCPA (Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole), prin preşedinte dl. Vasile Varvaroi, aceştia solicitând retragerea ordonanţei.

Dorim să atragem atenţia tuturor celor care se opun adoptării acestei ordonanţe, asupra faptului că în urma analizei Raportului întocmit de Departamentul de Situaţii de Urgenţa împreună cu Direcţia Agricolă Constanţa şi transmis Guvernului României, reiese faptul că peste 85% din culturile înfiinţate în anul agricol 2019-2020 în judeţul Constanţa sunt calamitate în proporţie de 80-100 %.

În aceste condiţii, nu înţelegem care ar putea fi raţiunea pentru care măsura declarării stării de calamitate pentru zonele grav afectate nu a fost încă adoptată.

Înţelegem faptul că Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole are un interes propriu în gestionarea aceste situaţii, şi că interesul dumnealor nu este acelaşi cu interesul producătorilor agricoli. Ce nu înţelegem însă, este cum şi-ar putea imagina cineva, ca într-o situaţie în care culturile agricole au fost calamitate în proporţie de 80-100%, fermierii să-şi poată respecta obligaţiile contractuale de livare. Ce ar putea livra acei fermieri care nu au recoltat absolut nimic şi care în prezent nu au nici resursele financiare necesare pentru înfiinţare de noi culturi.

Dacă domniile voastre vor găsi un răspuns la această problemă imposibilă cu care se confruntă în prezent fermierii, atunci ei vor livra (dacă nu acum, măcar din culturile viitoare).

Dacă autorităţile nu vor găsi însă un răspuns la această problemă, atunci, probabil că cei mai mulţi dintre fermieri nu vor mai exista şi nu va mai avea cine să livreze nici în anul 2021 şi nici în anul 2022.

Precizăm faptul că datorită manierei concrete în care se manifestă seceta (în timp, iar nu într-un moment fix), fermierii nu au fost în măsură să anticipeze acest fenomen, să solicite certificate de constatare a forţei majore şi să-şi notifice partenerii de afaceri cu privire la imposibilitatea obiectivă de executare a contractelor asumate.

În aceste condiţii, solicităm Guvernului să fixeze un moment zero, adică un moment începând cu care fermierii să poată acţiona în consecinţă. Stabilirea unui astfel de moment zero prin OUG, va înlătura multe dintre disputele care pot şi vor apărea în legătura cu executarea contractelor încheiate de fermieri.

Şi pentru a ilustra buna-credinţă care stă în spatele demersului nostru, noi propunem ca măsurile pe care vă solicităm să le adoptaţi să se aplice doar acelor fermieri care vor avea procese-verbale de calamitate pentru minimum 70% din culturi.

Solicităm adoptarea acestor măsuri exclusiv din dorinţa ca fermierii români să-şi poată continua activitate, să poată trece peste acest impas, să-şi poată onora cinstit obligaţiile asumate faţă de parteneri şi să poată hrăni România în continuare, aşa cum au făcut-o şi până acum.

III. Adoptarea unui pachet legislativ care să reglementeze asigurările agricole

Va supunem atenţiei un aspect:

Este corect ca asiguratorii să nu asigure decât riscuri cu incidenţa redusă, iar seceta care se manifesta des, într-o zonă destul de restransă a ţării, să nu fie asigurată? Mai mult decât atât, datorită faptului că primele de asigurare sunt subvenţionate de stat, prin AFIR, în cadrul măsurii 17.1., nu ar trebui impusă o regulă ca pachetul de asigurare să fie identic pe tot teritoriul ţării şi să conţină o serie de riscuri asigurate indiferent de frecvenţa cu care acestea se manifestă?

În condiţiile în care se subvenţionează primele de asigurare iar riscurile asigurate au o incidenţă foarte redusă, ori evenimentele asigurate şi produse nu se despăgubesc, atunci această subvenţie destinată susţinerii agriculturii se transfera şi devine o subvenţionare de la stat a firmelor de asigurări!

IV.IRIGAŢII

Vom depăşi această situaţie când vom avea posibilitatea să irigăm, când apa nu va mai fi o necunoscută în conceperea şi aplicarea planului de afaceri. Când vom avea apă vom putea calcula destul de precis veniturile şi nu vom mai fi expuşi decât riscurilor evidente, grindină, furtună etc, riscuri reglementate şi instrumentate destul de bine de asiguratori.

De aceea vă rugăm să susţineţi şi să consideraţi de importanţa naţională, reabilitarea sistemului de irigaţii, prioritizând zonele cu grad mare de ariditate, aşa cum este Dobrogea.

Sperăm ca promisiunile obţinute urmare a întâlnirii realizate în luna septembrie 2020 cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, referitoare la alocarea în cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, pentru REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI IRIGAŢII a minim 429 milioane de euro judeţului Constanţa şi 150 milioane euro judeţului Tulcea, să fie respectate şi materializate cât mai urgent.

De asemenea pentru a putea asigura o dezvoltare coerentă a sistemului secundar de irigaţii de către beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, solicităm să aveţi în vedere şi reducerea birocraţiei excesive, prin modificarea în regim de urgenţă alin 2., lit. b din Legea Îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 care prevede obligativitatea obţinerii acordului din partea tuturor proprietarilor de teren pe suprafaţa cărora se reabilitează sistemul de irigaţii, în sensul solicitării acordului arendaşilor de teren sau chiar a eliminării acestei obligativităţi.

Prin urmare, solicitările noastre nu sunt o încercare de a ne sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin, ci o încercare de constatare şi configurare a cadrului
real în care ne aflăm, în vederea identificării de soluţii viabile pentru salvgardarea agriculturii româneşti.

În lumina celor de mai sus, vă solicităm respectuos să dispuneţi participarea reprezentaţilor noştri la întâlnirile viitoare ale grupului de lucru format pe aceste subiecte pentru a discuta de urgenţă toate aspectele menţionate mai sus, având în vedere riscurile la care sunt deja expuşi producatorii agricoli din zonele afectate de secetă.

În speranţa susţinerii propunerilor noastre şi a agriculturii româneşti, vă mulţumim anticipat pentru sprijin!

GRUPUL DE INIŢIATIVĂ AL PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN DOBROGEA prin: Theodor Ichim, Răzvan Filipescu, Mircea Chipaila, Cornel Zamfir, Jean Marc Lacrouts, Mihai Ciobanu, Daniel Gheordunescu