'Unul dintre principalele puncte pe agendă este tocmai reglementarea schimburilor comerciale cu materii prime, inclusiv materii prime agricole, pentru a se evita speculaţiile pe piaţa mondială, care au un impact mare asupra preţului. Din această perspectivă, securitatea alimentară şi comerţul sunt la ordinea
zilei, iar discuţiile avute în conferinţă reprezintă un preludiu al discuţiilor care vor continua în cadrul reunilor G20, pentru că Franţa va asigura preşedinţia în acest an', a mai spus Dacian Cioloş.
Forumul mondial pentru alimentaţie şi agricultură va oferi posibilitatea unui dialog între miniştrii agriculturii din întreaga lume, reprezentanţii industriei alimentare mondiale, cei ai comunităţii ştiinţifice şi ai societăţii civile pe principalele probleme globale cu care se confruntă omenirea legate de sursele de hrană şi alimentaţie.
În şapte judeţe înregistrarea datelor a fost finalizată deja - Arad, Bacău, Braşov, Constanţa, Dolj, Prahova şiVaslui, iar în alte 17 judeţe, înregistrarea datelor statistice a fost superioară mediei calculate la nivel naţional, Vrancea - 99,89% din chestionarele estimate a fi înregistrate, judeţul Călăraşi - 99,67% şi judeţul Vâlcea - 99,59%.
Acest sindicat conduce colectivul de luptă împotriva dumpingului social în Europa, care a depus plângerea, precizează sursa citată.
Există 'în abatoarele germane practica angajării masive de mână de lucru străină provenind în special din Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, respectiv din Rusia, cu un nivel de salarizare mult mai scăzut', faţă de salariaţii germani.
'Din informaţiile pe care le deţin la această dată, la îngrăşămintele chimice, îngrăşămintele complexe, creşterea faţă de anul trecut la perioadă este cuprinsă între 22 şi 35%, iar la azotatul de amoniu este chiar mai mare. Venind cu această creştere, costurile, cheltuielile la un hectar de porumb sau de orz sau altceva vor creşte cu 30-35%', a arătat Timar.
Importul de mostre de îngrăşăminte şi îngrăşăminte din ţări terţe este admis numai pe baza prezentării certificatului de abilitare pentru importul mostrelor de îngrăşăminte emis, în urma depunerii documentaţiei de către importatori, de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA Bucureşti) şi a certificatului de abilitare pentru import îngrăşăminte, emis de direcţiile pentru agricultură judeţene.
Printre iniţiativele lansate până acum de executivul comunitar în acest domeniu sunt incluse desemnarea unui laborator de referinţă al UE pentru sănătatea albinelor (ANSES - Sophia Antipolis - Franţa), un program pilot de supraveghere pesntru estimarea extinderii mortalităţii albinelor, programe de training pentru oficiali din statele membre în cadrul iniţiativei „Pregătire mai bună pentru hrană mai sigură”, aprobarea pesticidelor la nivelul UE numai dacă sunt sigure pentru albine, creşterea contribuţiei UE la finanţarea programelor apicole naţionale cu aproape 25% pentru perioada 2011 – 2013 şi creşterea cooperării la nivel internaţional.
„Avem nevoie de sprijin financiar pentru ferme, în special pentru a le permite să progreseze în agricultura durabilă”, şi-a argumentat poziţia ministrul francez al agriculturii, Bruno Le Maire.
„Comisia a constatat că, în ceea ce priveşte exerciţiul 2008, în Bulgaria şi România au existat deficienţe semnificative ale IACS. Ca urmare, aceste două state membre au stabilit planuri de acţiune, care au fost monitorizate atent de către Comisie. Cu toate acestea, având în vedere că finalizarea acestor planuri de acţiune este prevăzută doar pentru anul 2011 şi că există deja întârzieri în punerea în aplicare a acţiunilor individuale, directorul general al DG AGRI a formulat, în raportul său de activitate pentru 2009, o rezervă cu privire la IACS în Bulgaria şi România, pe baza riscului privind reputaţia Comisiei”, se arată în raportul Curţii de Conturi a UE.
Conform declaraţiilor anuale, toate celelalte 24 de state membre s-au încadrat în cotele alocate. Penalizările plătite de statele membre pentru depăşirea cotelor de lapte au fost de 99 mil. euro anul trecut şi de 340 mil. euro acum doi ani. După majorarea cotelor convenită în cadrul bilanţului de sănătate al PAC din 2008, producţia italiană s-a încadrat pentru prima oară în cotă, în timp ce producţia totală a UE a fost cu aproximativ 7% mai mică decât volumele prevăzute de cota totală, faţă de marja de 4,2% înregistrată pentru anul de cotă 2008/2009.