MADR a cerut la Bruxelles sprijin pentru sectoarele lapte, legume-fructe şi carne de porc

Președinția luxemburgheză a UE a înscris pe agenda reuniunii de la Bruxelles două subiecte de mare interes: evoluţia situației pieţelor și proiectul de regulament cu privire la posibilitatea statelor membre UE de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic (MG) pe teritoriul lor.

Intervenţia României privind evoluţia pieţei a evidenţiat trei importante sectoare pentru care se solicită sprijin comunitar: lapte, legume-fructe şi carne de porc. România a subliniat necesitatea acordării de compensaţii pentru pierderile de venit, mai ales în situaţia operatorilor afectaţi indirect, care nu au fost sprijiniţi nici în 2014 când s-a instituit embargoul rusesc. În plus, reprezentantul ţării noastre a argumentat că fenomenele meteorologice extreme - secetă, grindină - din 2015, inclusiv din România, agravează şi mai mult situaţia în sectoarele respective, precizează MADR.

România a mai cerut introducerea restituirilor la export, pentru redirecţionarea fluxurilor comerciale către ţări terţe pentru produsele supuse embargoului rusesc.

România a cerut compensaţii financiare de la UE pentru producătorii de lapte

În sectorul laptelui, România a susţinut că este necesară adoptarea unei măsuri urgente în baza prevederilor privind perturbarea pieţei şi a solicitat finanţare comunitară compensatorie. Preţul de achiziţie a înregistrat o scădere, afectând inclusiv crescătorii cu ferme de mărime medie, a motivat reprezentantul ţării noastre.

MADR mai precizează că România este semnatară a solicitării statelor din Grupul de la Vişegrad referitoare la situaţia îngrijorătoare din sectorul laptelui - aflată pe agenda Consiliului miniştrilor Agriculturii din UE.

Solicitări pentru sectorul zahăr: Stocare privată, export în afara cotei şi utilizarea taxei de producţie

România a mai solicitat adoptarea unor măsuri menite să permită echilibrarea cererii cu oferta şi pentru sectorul zahăr. În situaţia actuală, măsurile prevăzute de PAC nu sunt suficiente pentru a ajuta efectiv producătorii şi procesatorii, fiind necesară identificarea unor soluţii legate de stocare privată, export în afara cotei şi utilizarea taxei de producţie (12 euro/tonă) pentru finanţarea acestui sector, precizează MADR.

Care este poziţia României referitor la OMG?

Pentru facilitarea dialogului privind utilizarea alimentelor şi furajeor MG, Preşedinţia luxemburgheză a UE a pregătit un chestionar. Poziţia României a fost că este necesară realizarea de către Comisia Europeană a unor scenarii care să evalueze posibilele consecinţe pe care le-ar avea întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu proteină vegetală modificată genetic asupra pieţei unice.

În opinia reprezentanţilor MADR, studiile ştiinţifice trebuie să prevaleze şi orice legislaţie de acest tip ar trebui să ofere criterii clare şi obiective, pe baza cărora operatorii pot agrea modul de fundamentare a deciziei de restricţionare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.