Comisia Europeană va prezenta, miercuri, propunerile finale privind reformarea agriculturii europene. Printre acestea se află criterii echitabile privind plăţile directe, sprijin financiar pentru fermierii activi şi ajutor suplimentar pentru cei care iau masuri de protecţie a mediului.
Comisia Europeană va prezenta, miercuri, cele mai radicale măsuri de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor documente preliminare citate de AFP.
Agricultura europeană trece „pe verde”
Astfel, propunerile finale vor viza măsuri suplimentare pentru o politică orientată spre agricultura ecologică. Propunerile sunt cu atât mai importante cu cât 40% din bugetul anual al Uniunii Europene, adica 140 de miliarde de dolari, este cheltuit pentru sectorul agricol. Pentru a deveni lege, propunerile vor trebui aprobate de Parlamentul European şi de cele 27 de ţări membre.
Astfel, 30% din sprijinul direct acordat de UE va fi condiţionat de măsuri de protecţie a mediului. Acestea includ diversitatea culturilor, plantarea a nu mai puţin de trei specii pe o exploataţie, pe teren nu poate fi cultivată o cultura pe mai mult de 70% din suprafaţă, iar 7% din total va trebui lăsat necultivat pentru a proteja mediul şi pentru a încuraja regenerarea zonei.
Lupta pentru achiziţia de terenuri
Acest procent de 7%, a atras numeroase critici din partea Copa-Cogeca, cea mai mare organizaţie a fermierilor europeni. „Într-o perioadă în care chinezii cumpără numeroase hectare de teren în Africa, noi suntem obligaţi să lăsăm 7% din teren necultivat”, spune oficialul german al organizaţiei, Gerd Sonnleitner. Copa-Cogeca spune că reforma va face ca, la nivel european, 6-7 milioane de hectare de teren să rămână necultivate.
Statisticile Oxfam arată că, la nivel global, se duce o luptă crâncenă pentru achiziţia de terenuri. Astfel, 227 de milioane de hectare de pământ, echivalentul nord-vestului Europei, au fost vândute sau concesionate, cea mai mare parte în Africa, din 2011 şi până acum, unor investitori, iar multe contracte sunt secrete, scrie The Guardian.
Platitile directe acordate fermierilor sunt formate din mai multe părţi - subvenţia de bază, cea suplimentară care încurajează tehnicile ecologice (precum rotirea culturilor), bani în plus pentru cei care practică agricultura în zone defavorizate (zone aride de exemplu) şi ajutorul pentru anumite sectoare sau regiuni.
Agricultura ecologică, mai scumpă şi fără piaţă de desfacere
Mai mult, în timp ce populaţia lumii se confruntă cu o lipsă tot mai acută de alimente, agricultura ecologică este văzuta de mulţi drept soluţia ce ar putea preveni o criză alimentară în viitor. Dar şi pe acest segment există probleme. Din cauza preţurilor mari ale produselor, faţă de cele obţinute în sistem industrial, nu există o piaţă de desfacere constantă. În unele ţări, precum Marea Britanie, producătorii renunţă la fermele ecologice din cauza cheltuielilor mari de producţie.
Astfel, suprafaţa de teren aflată în perioada de conversie a scăzut cu două treimi în prezent faţă de 2007, potrivit statisticilor oficiale. În România, fermele ecologice sunt încă la început, statisticile Ministerului Agriculturii arată că numărul de fermieri în sistem ecologic a scăzut de la 3.228 în 2009. Însă, a crescut suprafaţa exploataţiilor - de la aproximativ 240.000 ha în 2009, la peste 259.900 hectare.
Plăţile către marile ferme vor fi plafonate
Plătile către exploataţiile mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. În plus, vor fi aplicate taxe forfetare pentru subvenţiile ce depăşesc 150.000 de euro. Fermele cu un număr mare de angajaţi ar putea fi deductibile din aceste plaţi.
Chiar şi aşa, mari economii precum Marea Britanie, Germania şi Olanda se opun vehement plafonării plăţilor către marii fermieri. În replică, CE spune că, în acest fel, banii vor ajunge la fermierii activi şi nu la aeroporturi sau cluburi de golf cum s-a întamplat în trecut.
Ţările nou intrate in UE vor primi mai mulţi bani
Circa 80% din subvenţiile europene ajung la 20% din ferme, iar plăţile sunt calculate în funcţie şi de referinţa istorică, adică anul de aderare la UE al fiecarui stat.
Dacă propunerile PAC sunt aprobate, atunci subvenţiile se vor acorda în funcţie de suprafaţa terenului în intervalul 2014-2020. În prezent, fermierii din Franţa, de exemplu, primesc bani în funcţie de mărimea producţiei, iar cei din România în functie de suprafaţa aflată în exploataţie.
Subvenţiile agricultorilor francezi vor scadea cu 1,5%, în timp ce în România şi Bulgaria plăţile vor creşte, în cazul României cu 33,7%, se arată în documentele citate de AFP.
Bugetul alocat sectorului agricol va fi redus cu 7 miliarde de euro
Potrivit documentelor PAC, bugetul alocat sectorului agricol va scădea de la 57,4 miliarde de euro în 2013 la 50,2 miliarde de euro în 2020 şi va reprezenta 33% din totalul bugetului UE.
În ultimii ani, numeroase voci au criticat dimensiunea acestuia ţinând cont de faptul că rezultatele sunt destul de modeste şi au cerut mai multe investiţii în detrimentul sprijinului alocat fermierilor.
În schimb, Organizatia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) susţine că printre măsurile de reformare a PAC ar trebui să se numere şi creşterea alocării financiare pentru fermieri.
sursa: money.ro