România susţine ca eventuala reducere a bugetului UE pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020 să nu afecteze agricultura, iar în caz contrar această reducere cel puţin să nu influenţeze negativ plăţile directe din agricultură, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin.
În cadrul conferinţei ministeriale 'Politica agricolă comună după 2013', ministrul român a apreciat ca extrem de importantă ajungerea la un consens între ţările membre cu privire la viitorul buget comunitar pentru 2014-2020, în condiţiile în care un Consiliu European extraordinar pe această temă va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Bruxelles.
De asemenea, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş a subliniat că ţările din Europa Centrală şi de Est, reprezentate la reuniunea ministerial de miercuri, au un potenţial agricol substanţial. El a adăugat că este necesară o dezbatere deschisă asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC după 2013.
Reforma politicii agricole comune după anul 2013 propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).
Astfel, toate statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I către pilonul II, iar transferul în sens invers va putea fi făcut doar de către ţările membre care în anul 2020 se vor situa sub nivelul de 90% din media comunitară în privinţa plăţilor directe.
Reforma PAC mai propune renunţarea la criteriile istorice în acordarea plăţilor directe şi luarea exclusivă în considerare a unor criterii obiective. O proporţie de 70% din plăţile directe vor viza susţinerea veniturilor de bază pentru agricultori. În cazul acestor 70 de procente, se va aplica o plafonare progresivă, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricolă, astfel încât nicio fermă nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an.
O altă măsură propusă de Comisia Europeană este legarea unei părţi a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente sau protejarea rezervaţiilor biodiversităţii sau a unor elemente de peisaj pe cel puţin 7% din suprafaţa arabilă.
Sursa: Agerpres