În ultima perioadă, două cuvinte, aparent banale, sunt de natură să dea fiori reci beneficiarilor de fonduri europene, verificaţi şi sancţionaţi de AFIR: condiţiile artificiale.
Încă de anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR (fosta Agenţie de plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - APDRP) se pare că a declanşat o adevărată vânătoare de vrăjitoare printre beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, ale căror proiecte au fost reverificate, sub aspectul creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.
Termenul „reverificare” nu este întâmplător, având în vedere că, anterior, proiectele fuseseră verificate de numeroase ori de fosta APDRP, sub diverse aspecte, însă nu şi din perspectiva condiţiilor artificiale, noţiune aparent necunoscută APDRP-ului, la momentul depunerii proiectelor de către beneficiari.
Împrejurarea că APDRP nu ştia că are obligaţia de a verifica proiectele şi sub aspectul creării de condiţii artificiale nu înseamnă însă că această noţiune nu avea o reglementare la nivel comunitar, dimpotrivă, aceasta fiind legiferată în Regulamentul 1975/2006 şi, ulterior, după abrogarea acestuia, în Regulamentul 65/2011.
Reglementarea comunitară a "condiţiilor artificiale"
Atât în Regulamentul 1975/2006 (art. 5 alin. 3), cât şi în Regulamentul 65/2011 (art. 4 alin. 8), textul de lege care se referă la condiţii artificiale are, aproximativ, aceeaşi formulare: "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor". Din simpla analiză a normei juridice anterior menţionate rezultă cel puţin trei aspecte importante:
• verificarea creării de către beneficiari a condiţiilor artificiale trebuie făcută anterior efectuării plăţilor, adică anterior acordării finanţării;
• crearea de către beneficiari a condiţiilor artificiale trebuie "stabilită", adică dovedită şi nu doar presupusă de către autoritatea naţională cu competenţe în atribuirea finanţărilor nerambursabile;
• condiţiile artificiale trebuie create "în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor", ceea ce presupune, pe de o parte, intenţia directă a beneficiarilor de a frauda şi, pe de altă parte, ca avantajul pe care beneficiarii intenţionează să îl obţină prin crearea condiţiilor artificiale să contravină obiectivelor schemei de ajutor.
Detalii despre cum au interpretat CJUE şi CE normele comunitare privind condiţiile artificiale şi cum pot fi combătute acuzaţiile AFIR găsiţi în revista Ferma – octombrie 2014!
Oana STRĂTULĂ
Avocat Partener al Societăţii Civile de Avocaţi Strătulă Mocanu şi Asociaţii
www.stratula.com