Potrivit unui Raport de investigaţie al Consiliului Concurenţei, publicat la jumătatea lunii septembrie a.c., în 2009, cele 849.851 de exploataţii de vaci de lapte existente în România asigurau atât hrana, cât şi venitul pentru cel puţin tot atâtea familii, iar valoarea totală a vânzărilor de pe piaţă atinsese peste 1 mld.euro. Din cauza structurii fermelor, la nivel naţional, cea mai mare parte a producţiei de lapte (40%) este destinată auto-consumului, urmată de producţia pentru vânzări directe (36%) şi pentru procesare (22%).
Întrebat despre importurile de varză şi cartofi realizate de România, şeful de la Agricultură a afimat că sunt cantităţi nesemnificative, însă a recunoscut că sunt importate cantităţi foarte mari de roşii.
Deşi s-a convenit că, pentru moment, nu există un pericolol iminent în acest sens, specialiştii din domeniu sunt îngrijoraţi de creşterea neaşteptată a preţurilor, care „reprezintă o ameninţare majoră la adresa securităţii alimentare”.
Cele mai multe cereri au fost primite în Regiunea 2 Sud-Est, pentru 344 de proiecte, şi în Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, în număr de 338, iar valoarea maximă a fost solicitată de 935 de tineri fermieri, care au propus investiţii pentru apicultură, horticultură, pomicultură sau creşterea puilor.
Astfel, în luna aprilie 2010 numărul total de bovine sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 59,3%, respectiv cu 30,7%. În schimb, la unităţile industriale specializate numărul de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 10,0%, respectiv cu 9,1%, comparativ cu martie 2010, ponderea în acest sector reprezentând 9,6% din totalul sacrificărilor de bovine, în perioada menţionată.
Printre produsele vizate se numără şi fructele, legumele sau brânzeturile, dar şi ouăle, care după cum se ştie sunt vândute exclusiv la bucată. Ţările Uniunii Europene au la dispoziţie cinci ani pentru a implementa această măsură.
Legea a stârnit, totuşi, reacţii negative din partea producătorilor care spun că a cântări fiecare produs individual (exemplu este dat oul) ar induce costuri suplimentare de milioane de euro.
Totuşi, cantitatea de lapte de vacă colectată în luna aprilie a crescut faţă de luna martie cu 5,7 la sută, chiar dacă faţă de luna aprilie 2009 a scăzut cu 3,8 procente. Conform INS, în primele patru luni ale anului 2010, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 17.946 tone, până la nivelul de 288.465 tone.
Previziunile sunt legate de preţul cerealelor, care până în 2020 va creşte cu 15-40%, iar în termeni reali, creşterea va fi şi mai mare, în funcţie de inflaţie. Analiştii anticipează o scumpire a preţului la uleiul vegetal cu peste 40%, iar cel al lactatelor cu 16-45%. În schimb, preţul cărnii nu va înregistra un salt la fel de spectaculos, chiar dacă cererea se va dezvolta considerabil.
„Anularea subvenţiilor pentru crescătorii de animale a fost o lovitură dură dată fermierilor, iar autorităţile nu au venit cu alte soluţii pentru susţinerea acestui sector. În plus, obligativitatea ca din anul 2012 să procesăm doar lapte conform va fi un al doilea şoc pe care va trebui să-l suportăm”, susţine Ioan Dîrzu, preşedintele APRIL, care prevede o scădere a numărului de animale în cazul în care ministerul nu va lua măsuri imediate.
Primul punct al protocolului semnat atunci făcea referire la necesitatea reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură. Autorităţile române au adoptat un act normativ prin care fermierii vor beneficia, în anii 2010-2012, de o acciză de 21 euro/1000 litri pentru motorina utilizată în agricultură, faţă de acciza standard de 293 euro/1000 litri.