Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" ne-a trimis astăzi un punct de vedere cu privire la setul de măsuri ce vizează sistemul agro-alimentar al României în condiţiile declarării stării de necesitate.
Documentul este semnat de preşedintele Valeriu Tabără, care face referire, printre altele, la efectele negative ale crizei declanşate de apariţia Covid-19 şi consecinţele sale profunde faţă de societatea noastră şi mai ales impactul asupra activităţii sectorului agroalimentar din România.
Analizând reacţia autorităţilor şi măsurile întreprinse de acestea în vederea prevenirii extinderii pandemiei de coronavirus, el remarca faptul că "s-au scăpat din vedere câteva probleme fundamentale", pentru ca acest complex de măsuri să funcţioneze eficient. Iar una dintre aceste scăpări ar fi legată de SISTEMUL DE ASIGURARE RITMICĂ A TUTUROR CETĂŢENILOR ROMÂNIEI CU ALIMENTE.
"Indiferent ce s-ar spune, indiferent ce măsuri s-ar lua, dacă aprovizionarea cu alimente nu este garantată, toate celelalte măsuri sunt caduce. Există o zicere: de medicamente poţi avea nevoie o dată în viaţă, de alimente este nevoie de trei ori pe zi. Acest adevăr nu poate fi contestat. Iată de ce în toată pleiada de măsuri luate şi aduse în prima linie, două domenii de importanţă capitală sunt lăsate în plan secundar: AGRICULTURA ŞI ALIMENTAȚIA, domenii fundamentale pentru asigurarea macro şi micro-echilibrelor socio-economice în orice situaţie", se precizează în document.
PRODUSE DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ
Tabără vine şi cu câtevea propuneri concrete. Evaluarea rapidă şi precisă a stocurilor de produse cu utilizare alimentară din rezervele de stat, este una dintre ele. Fiind puse aici în discuţie câteva produse de maximă importanţă pentru securitatea alimentară a populaţiei, precum grâu panificabil, porumb (alimentar şi furajer), orz furajer, ouă, orez, lapte praf, cartofi, produse lactate, zahăr, ulei rafinat, ulei brut, etc; dar şi materii prime agricole cu utilizare alimentară directă sau indirectă, respectiv floarea-soarelui, rapiţă pentru ulei, legume şi fructe, produse lactate şi lapte praf, carne congelată şi produse de carmangerie. De asemenea, se propune evaluarea stocurilor de carne în efectivele de animale "în viu" din fermele de creştere ale acestora, indiferent de mărimea lor, la toate speciile crescute în ţară - suine, taurine, avicultură, ovine şi caprine.
"Obligatoriu trebuie să se facă o analiză severă a situaţiei pentru ca populaţia României, indiferent de clasa socială în care se află, să fie la curent cu gradul de aprovizionare cu bunuri de consum. Este nevoie de o acţiune rapidă de evaluarea situaţiei surselor alimentare chiar dacă, pe moment, ele sunt asigurate", se mai arată în comunicat.
DEPENDENŢA DE IMPORTURI
"Referitor la situaţia în care ne găsim astăzi, trebuie să avem în vedere riscurile uriaşe la care este expusă România, datorită dependenţei semnificative de sursele de produse alimentare din import. Este o greşeală uriaşă făcută de România în domeniul producţiei agro-alimentare în ce priveşte neasigurarea necesarului de produse agro-alimentare din producţia internă. Funcţie de nivelul stocurilor de produse agro-alimentare, se poate merge până la sistarea exporturilor unor produse", susţine preşedintele ASAS.
Acesta propune, pe de altă parte, trecerea în regim de urgenţă în subordinea MADR a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Securitate Alimentară. "În statutul actual, ANSVSA nu poate gestiona securitatea alimentară a României. A se vedea modul cum a fost şi este gestionată pesta porcină africană, aşa cum, cu ani în urmă, s-a gestionat extrem de ineficient gripa aviară", îşi argumentează Tabără propunerea.
MAGAZINE MAI MICI, APROPIATE DE CONSUMATOR
Un alt aspect, foarte important, pe care acesta insistă - "Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a ţine în funcţiune unităţile de producţie agro-alimentară. La aceste unităţi de producţie nu trebuie redusă activitatea şi cu atât mai mult să fie suspendată sau oprită. Nu cumva trebuie să revenim la un sistem de comerţ cu magazine mai mici, de oportunitate, care sunt mai aproape de consumator şi cu aglomeraţii mai mici?", se întreabă fostul ministru.
Nu în ultimul rând, acestea propune măsuri de stimulare a producţiei agricole în anul 2020, "un an deosebit de greu şi important din punct de vedere agricol, ca urmare a unor condiţii climatice profund defavorabile agriculturii: deficit major de umiditate în sol, secetă pedologică, temperaturi anormale, acum, la început de primăvară, oscilaţii mari de temperatură, cu consecinţe negative asupra producţiilor unor specii pomicole, dar şi asupra unor specii din culturile de câmp".