Camerele Agricole ar putea deveni funcţionale până în toamna acestui an, dacă proiectul iniţiat de actualul comisar european Dacian Cioloş, încă din 2008, va primi undă verde în plenul Camerei Deputaţilor, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Adrian Rădulescu.
Potrivit acestuia, camerele agricole reprezintă o instituţie de utilitate publică non-profit, care trebuie să asigure sistemul de consultanţă agricolă naţională. Din punct de vedere juridic vor exista doar 42 de camere agricole judeţene şi o Cameră Agricolă Naţională, faţă de 780 de camere de toate tipurile câte existau până acum. Camera Agricolă Naţională va avea un mandat de 7 ani, cum are şi Politica Agricolă Comună (PAC), la nivelul Comisiei Europene.
Noutăţi la camerele agricole
"Principala noutate a camerelor agricole ar fi că au fost excluşi politicienii din aceste structuri.O altă noutate este serviciul agricol operaţional al camerei, adică aparatul tehnic care se va ocupa de învăţământ, cercetare, consultanţă, etc. Acest aparat va fi angajat de Camera Agricolă Naţională, prin concurs, pentru că vrem să avem oameni tehnici, ca să nu o stricăm şi să existe cât mai puţini aduşi cu pile”, a subliniat Rădulescu.
Astfel, vor fi atribuite fonduri în valoare de 10 milioane de lei din buget pentru înfiinţarea celor 42 de camere judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, urmând ca ulterior acestea să se autofinanţeze din cotizaţii ale agricultorilor, din venituri realizate din activităţi economice directe, din prestări de servicii de consultanţă, din dividente, pentru că au dreptul să înfiinţeze societăţi comerciale, dar şi din finanţarea publică, naţională şi europeană.
Anual vor exista şi resurse obţinute de la Ministerul Agriculturii pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatorie acordată conform legii pentru bunele practici agricole de mediu, aşa zisele GAEC-uri.
sursa: Agerpres