Recentul discurs al preşedintelui Traian Băsescu din intervenţia cu românii a readus în dezbatere o temă interesantă: modernizarea statului. Fără să intru acum în nuanţe politice, deoarece nu acesta este scopul comentariului, reamintesc trei lucruri, care, în opinia mea, dacă ar fi aplicate, ca lege, România ar fi, cu siguranţă, o ţară mult mai modernă. Iar profilul statului român s-ar apropia probabil foarte tare de cel imaginat de către preşedinte.
Care sunt acestea? Transparenţa cheltuirii banilor publici, obligativitatea ca autorităţile să răspundă la cereri într-o săptămână şi informatizarea.
Să le luăm pe rând. Prima: transparenţa cheltuirii banilor publici, enunţată şi de preşedinte în discursul amintit. Cum? Prin postarea tuturor cheltuielilor, primăriilor şi instituţiilor publice, pe site-urile organizaţiilor în cauză. Aşa, orice cetăţean din România, plătitor de taxe şi impozite, ar putea vedea în orice moment pe ce se duc banii contribuabililor. Iar edilii şi directorii nu vor mai putea risipi bugetul alocat fie în mod iresponsabil, fie în mod fraudulos.
Obligativitatea ca autorităţile publice să răspundă la petiţii în cel mult şapte zile ar fi un lucru extraordinar. Dar să fie o lege clară, cu sancţiuni drastice. Gândiţi-vă de câte ori petiţiile noastre nu sunt uitate în sertare, de către funcţionari publici iresponsabili, fără ca aceştia să răspundă pentru faptele lor. Am senzaţia că lucrurile s-ar mişca mult mai repede, ceea ce se poate traduce în economii foarte importante de resurse, cu beneficii uriaşe, dacă noi, românii, am beneficia de o asemenea reglementare.
Un stat nu se poate numi astăzi modern fără un sistem informatizat. Începând de la banalul Internet şi până la reţelele prin care informaţia trebuie să circule instantaneu. Din păcate, în prezent, în România există încă instituţii publice în care funcţionarii preferă fax-ul în locul Internetului şi registrele de hârtie în locul computerului.
Pentru producătorii agricoli, într-un fel mai vulnerabili în faţa birocraţiei decât alte categorii socio-profesionale, transparenţa, promptitudinea autorităţilor şi informatizarea ar reprezenta tot atâtea căi de eficientizare a activităţii şi de economisire a resurselor. Deja, fermierii români s-au lovit de o parte din provocările modernismului. Probabil, cel mai bun exemplu este relaţia dintre APIA (Agenţa de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ) şi fermieri, mutată tot mai mult pe Internet, de la evidenţe şi cererile de plată până la supravegherea parcelelor lucrate prin satelit.