INTERVENŢIA AUTORITĂŢILOR ÎN CRIZA PESTEI PORCINE AFRICANE (PPA) FALIMENTEAZĂ FERMELE DE PORCI DIN ROMÂNIA! Acuzaţia vine din partea conducerii Federaţiei Pro Agro, care solicită trecerea ANSVSA în subordinea directă a Ministerului Agriculturii şi discutarea acestei "probleme majore" în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT).
Conducerea Pro Agro a transmis o scrisoare către premierul Viorica Dăncilă şi alţi patru miniştri din Guvernul României, precum şi către şeful Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), arătând că „situaţia se prezintă catastrofal din punct de vedere al gestionării evoluţiei bolii” şi de ce măsurile întreprinse până acum de autorităţile române NU sunt eficiente în combaterea şi prevenirea PPA.
Redăm mai jos, integral, scrisoarea transmisă de către Pro Agro:
SCRISOARE DESCHISĂ
Către,
GUVERNUL ROMÂNIEI
În amabila atenţie a Doamnei Ministru Vasilica DĂNCILĂ,
MINISTERUL AFACERILOR DE INTERNE
În amabila atenţie a Doamnei Ministru Carmen DAN,
MINISTERIUL MEDIULUI
În amabila atenţie a Doamnei Ministru Graţiela GAVRILESCU,
MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR
În amabila atenţie a Domnului Ministru Ioan DENEŞ,
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
În amabila atenţie a Domnului Ministru Petre DAEA,
AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR,
În amabila atenţie a Domnului Preşedinte Geronimo BRĂNESCU
Subiect: Pesta Porcină Africană distruge industria creşterii porcului din România
Având în vedere evoluţia pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, Federaţia Naţională PRO AGRO sesizează Guvernul României faţă de pe pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.
Au trecut aproximativ 3 luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul TULCEA, iar situaţia se prezintă catastrofal din punct de vedere al gestionării evoluţiei bolii, la nivelul judeţului sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 localităţi, iar în 2 localităţi există 4 suspiciuni cu analize în lucru.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 67
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 5.
În Judeţul CONSTANŢA sunt confirmate 53 focare de pestă porcină africană în 24 localităţi.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 24
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul BIHOR sunt confirmate 28 focare de pestă porcină africană în 8 localităţi.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 8
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 1.
În Judeţul SATU MARE sunt confirmate 7 focare de pestă porcină africană în 4 localităţi.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 4
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 4.
În Judeţul BRĂILA sunt confirmate 26 focare de pestă porcină africană în 16 localităţi.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 16
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul IALOMIŢA sunt confirmate 89 focare de pestă porcină africană în 21 localităţi.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 21
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 1.
În Judeţul SĂLAJ sunt confirmate 2 cazuri de pestă porcină africană la mistreţi din 2 fonduri de vânătoare (FV 30 Carastelec şi FV 22 Panic).
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 0
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 2.
În Judeţul GALAŢI sunt confirmate 2 focare de pestă porcină africană, iar suspiciunea la porcul misteţ găsit mort pe fondul de vânatoare 30 Suceveni nu s-a confirmat.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul CĂLĂRAŞI sunt confirmate 2 focare de pestă porcină africană, în 1 localitate.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul ILFOV este confirmat 1 focare de pestă porcină africană, în 1 localitate.
I. Situaţia focarelor la porc domestic
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1
II. Situaţia cazurilor la porc mistreţ
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României.
Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză.
I. Odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA Judeţean, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.
Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă.
II. Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile nonprofesionale nu este aplicată de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens.
Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale.
Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii nonprofesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semi-libertate, precum cantonierii şi stânele).
Contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.
Programul actual de supraveghere a mistreţilor, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanţie că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu după introducere. Acest lucru va întârzia depistarea bolii şi, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploataţiile nonprofesionale.
Sistemul actual de găsire a mistreţilor morţi pentru testare este foarte ineficient în acest sens, întrucât nu este bazat pe stimulente şi impune vânătorilor sarcini (cerându-le să livreze carcasele la laborator pe cheltuiala proprie şi scăzând din cota lor de vânătoare numărul mistreţilor morţi aduşi la laborator).
În cazul în care boala pătrunde în rândul populaţiei de porci domestici, supravegherea pasivă este mai susceptibilă să o depisteze timpuriu în exploataţiile nonprofesionale, în timp ce în exploataţiile comerciale, depistarea va fi probabil întârziată, din cauza absenţei supravegherii pasive. Actualii timpi îndelungaţi de obţinere a rezultatelor de laborator împiedică depistarea timpurie şi, dacă ei persistă după depistarea bolii, vor crea dificultăţi în limitarea răspândirii bolii.
III. Fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem de pierderi de venit pentru a-şi putea relua activitatea, alfel, simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.
IV. Pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.
V. Există o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăute în Planul de Contingenţă şi, astfel, propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.
Faţă de cele menţionate mai sus, Federaţia Naţională PRO AGRO solicită trecerea de urgenţă a ANSVSA în subordinea directă a MADR, pentru coordonarea activităţii Autorităţii, precum şi iniţierea procedurii legale de a se discuta această problemă majoră în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT).
Preşedinte PRO AGRO
Emil-Florian DUMITRU