Deputații au respins un nou termen pentru înființarea Camerelor Agricole

Proiectul "Camerele agricole: putere de decizie pentru fermieri!", iniţiat de Fundaţia Revistei Ferma este materializat prin PETIŢIA pentru revenirea la forma iniţială a Legii Camerelor Agricole (prevederile Legii nr. 122/2012, cu amendamente) şi abrogarea OUG nr. 58/2013. Pe scurt, cerem revenirea la atribuţiile cu putere de decizie pentru fermieri, pe care Ordonanţa 58 le-a eliminat complet!

În momentul în care scriu aceste rânduri, Moldova este pârjolită de secetă. În judeţul Iaşi s-a instituit cod roşu de secetă. În Botoşani, ciuturile scot nămol din fântâni, iar fermierii sunt nevoiţi să aducă apa cu cisternele de la mare depărtare pentru a adăpa animalele...

Subiectul Camerelor Agricole a fost deseori adus în discuţie la ediţia din acest an a târgului Agriplanta - RomAgroTec, desfăşurat recent în localitatea Fundulea, din judeţul Călăraşi. Laurenţiu Baciu se numără printre cei care au răspuns provocării lansate de Fundaţia Revistei Ferma, semnând petiţia care solicită revenirea la forma iniţială a legii.

Declarația a fost făcută de George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, imediat după intervenția în emisiunea Viața Satului a Nicoletei Dragomir, redactor-șef  revista Ferma.

10 milioane de lei este suma pe care o cer de la Ministerul Agriculturii reprezentanții Camerelor Agricole pentru crearea și funcționarea acestora.

"Camerele agricole de stat sunt una" (n.r. - născute din fostele agenţii de consultanţă agricolă), "camerele private, ale fermierilor, sunt altceva" (n.r. - cu referire la cele înfiinţate după OUG 58/2013), "bine că face cineva ceva şi pentru noi, fermierii" (n.r. - cu referire la iniţiativa Fundaţiei Revistei Ferma)

Legislatie pentru Camerele Agricole

De unde începe puterea şi răspunderea fermierilor, atribuită prin Camerele Agricole şi unde se încheie? Sau cum? Dacă privim în urmă, proiectul a pornit bine, apoi s-a împotmolit iar acum continuă... în defavoarea fermierilor!

Ministrul Daniel Constantin s-a dovedit a fi un mare trădător al interesului celor pe care îi reprezintă la nivel guvernamental - producătorii agricoli. 

Preşedintele Camerei Agricole Naţionale (CAN) - Cornel Stroescu şi primvicepresedintele CAN – Severică Covaciu, alături de preşedinţi ai camerelor agricole din ţară, s-au întâlnit cu reprezentanţii MADR şi secretarul de stat – Daniel Botănoiu pentru a dezbate necesitatea modificării legislaţiei în vigoare cu privire la camerele agricole private.

Cornel Stroescu, președintele ales al Camerei Agricole Mehedinți, a fost inițiatorul acestui prim pas spre organizarea la nivel național al celor 14 camere agricole care au reușit să se formeze la nivel județean.

În judeţul Timiş, aproape 5.000 de agricultori au votat, în 8 septembrie 2013, cei 25 de reprezentanţi care vor face parte din Colegiul Camerei Agricole Timiş. În 12 septembrie, Comitetul Judeţean de Iniţiativă a validat rezultatul votului şi şi-a încetat activitatea. 

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) anunţă printr-un comunicat de presă că membrii săi nu vor participa la înfiinţarea Camerelor Agricole, deoarece nu le reprezintă interesele.

Guvernul a aprobat în 12 iunie 2013, prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea Legii nr. 283/2010 privind camerele agricole şi a  
Legii 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii 283/2010. Proiectul de modificare a legii privind înfiinţarea şi modul de organizare a camerelor agricole, iniţiat de Ministerul Agriculturii, schimbă radical vechea lege şi îi nemulţumeşte pe fermieri, care acuză politizarea camerelor agricole, precum şi faptul că nu au fost consultaţi de minister la elaborarea proiectului, deşi au cerut acest lucru.

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu a solicitat Ministrului Mgriculturii să nu lase Camerele Agricole pe mâna politicienilor.

La baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind prorogarea termenului stabilit pentru înfiinţarea camerelor agricole s-a aflat termenul insuficient prevăzut pentru îndeplinirea formalităţilor privind înscrierea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, până la data desfăşurării alegerilor, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii. 

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a fost ales, de reprezentanţii a 25 de asociaţii profesionale, preşedinte al Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru camerele agricole, informează LAPAR, printr-un comunicat.

Camerele agricole vor fi doar 42 judeţene şi una naţională şi ar putea funcţiona de la începutul lunii septembrie, după ce proiectul de lege pentru modificarea Legii 283/2010 privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor agricole a fost adoptat în 14 iunie 2012 de plenul Camerei Deputaţilor (for decizional), urmând a fi trimis Preşedintelui spre promulgare în 5 zile de la adoptare, ne-a spus deputatul Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei de Agricultură.

Adrian Rădulescu a demisionat din Comitetul Naţional de Iniţiativă pentru Camerele agricole, nemulţumit de numărul exagerat de mare de camere zonale, dar şi de faptul că actualele camere agricole vor continua să funcţioneze în paralel, potrivit lui Rădulescu.

Marcu Jura, absolvent al Facultății de Sociologie, a decis să ducă mai departe tradiția ciobănitului la momârlani. E filozof, scrie un roman, dar nu renunță la ciobănie. 

Ordonanța de Urgență nr. 128 din 7 noiembrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative vine cu noi reglementări pentru micii fermieri, crescători de animale, aplicabile începînd din ianuarie 2025.

Pe lista plăților în avans nu au fost incluse toate schemele de plată de care beneficiază fermierii și crescătorii de animale în acest an. Astfel, la plățile finale, demarate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din data de 2 decembrie 2024. Una dintre subvențiile așteptate de crescătorii de vaci este PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Prezența pe primul loc la alegerile prezidențiale i-a șocat pe mulți dintre românii care nici măcar nu au auzit foarte multe despre Călin Georgescu.

Uniunea Europeană a aprobat acordarea unui sprijin financiar de până la 42.000 de euro pentru fermierii afectați de dezastre naturale. Decizia permite utilizarea fondurilor necheltuite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru a oferi asistență de urgență în cazuri precum inundații, incendii sau alte evenimente climatice extreme.

Fermierii spun că e dificil accesul la capital în România şi vor credite pe termen lung, de 20 până la 40 de ani, pentru achiziţia de terenuri, considerând că aceasta este perioada necesară pentru amortizarea costurilor.

Rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor pentru Președintele României. Pe primul loc, candidatul independent Călin Georgescu, care se pare și-ar fi făcut campanie exclusiv pe rețelele sociale. Locul doi tocmai a fost adjudecat de Elena Lasconi (USR), după o luptă strânsă cu Marcel Ciolacu (PSD).

Când iau subvențiile APIA pe vaci, dar pe oi, dar agro-mediu? Întreabă fermierii, crescătorii de animale care încă au conturile goale. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le răspunde pe pagina Facebook.

Fermierii, crescătorii de animale beneficiază anul acesta de o subvenție APIA de maxim 267 euro/ha dacă au cultivat semințe pentru plante furajere pe suprafețele de pajiști și au bifat în cererea unică APIA PD-20 Sprijinul cuplat semințe pentru plante furajere.

Fermierii, crescătorii de animale beneficiază de ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Această subvenție plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicată la motorina folosită în agricultură.