Premierul Dacian Cioloș ţine ca toate Camerele agricole să treacă în sectorul privat şi să fie de utilitate publică, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor.
Premierul ţine foarte mult (la un model - n.red.) inspirat din cel franţuzesc, în care toată consultanţa, respectiv Camerele agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanţate de Ministerul Agriculturii timp de patru ani şi ulterior să intre pe autofinanţare din contribuţiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole şi consultanţa ne adresăm micilor şi producătorilor medii şi am dubii că ei vor reuşi să finanţeze aceste camere agricole (după cei patru ani - n.red.). Acum avem în 14 judeţe Camere Agricole. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Judeţene consultanţa şi să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naţionale sau private, a explicat Irimescu, citat de Agerpres.
Consultanța ar putea trece la Direcțiile Agricole
Ministrul Agriculturii a precizat că toată consultanţa ar trebui să treacă în cadrul Direcţiilor Agricole judeţene. Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuşi să-şi asigure finanţarea după cei patru ani. O soluţie la îndemână ar fi să treacă partea de consultanţă în cadrul Direcţiilor Agricole judeţene. Nu este imposibil nici să descentralizăm, este de părere Irimescu.
Camerele agricole trebuie să fie ale fermierilor și să aibă putere de decizie!
Premierul Dacian Cioloș este atașat de proiectul Camerelor agricole: primele discuții privind înființarea acestora în România au apărut exact pe vremea când Cioloș era ministru al Agriculturii. Numai că de atunci, proiectul Camerelor agricole a fost sabotat de mai toți politicienii care au condus agricultura.
Anul trecut, Fundaţia Revistei Ferma a demarat proiectul „Camerele agricole: putere de decizie pentru fermieri!", materializat prin PETIŢIA pentru revenirea la forma iniţială a Legii Camerelor Agricole (prevederile Legii nr. 122/2012, cu amendamente) şi abrogarea OUG nr. 58/2013. Pe scurt, se cere revenirea la atribuţiile cu putere de decizie pentru fermieri, pe care Ordonanţa 58 le-a eliminat complet! În OUG 58 nu se mai regăsesc: reprezentarea fermierilor în relaţiile cu consiliile locale şi primăriile; certificarea calităţii de producător agricol; asigurarea de consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă; avizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor agricole; elaborarea documentaţiilor pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere; nominalizarea a câte unui consilier pentru Ministerul Agriculturii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor. De la 18 atrtibuţii ale Camerelor agricole judeţene şi 35 ale Camerei naţionale prevăzute în Legea 283/2010, republicată, s-a ajuns la 7 atribuţii ale Camerelor judeţene şi 10 pentru Camera agricolă naţională în Ordonanţa de Urgenţă nr. 58/2013 a Guvernului României.
În prezent, la nivel național sunt doar 14 Camere agricole ale fermierilor. În iunie 2015, deputaţii din Comisia pentru Agricultură au respins propunerea legislativă prin care se stabilea un nou termen, de 9 luni de zile, pentru constituirea camerelor agricole în judeţele în care acestea nu au fost înfiinţate.