Care sunt actele care stau între fermieri și obținerea subvențiilor pentru suprafețele agricole exploatate? Documentele care dovedesc utilizarea legală a terenurilor sunt cele care stârnesc revolta fermierilor. Să le luăm în ordine:
1. Adeverință eliberată de primăria localității pe raza căreia se află exploatația agricolă, însoțită de o copie conform cu originalul a filelor în care sunt înscrise datele din cap. II.b, cap. III din Registrul agricol.
În cele mai multe primării comunale Registrul agricol nu a mai fost actualizat în ultimii trei sau patru ani. În altele, datele din Registrul agricol au fost transferate în format electronic și s-a renunțat la Registrul agricol fizic. Un extras de pe calculator nu este valabil, spune APIA. Așa că e imperios necesar să fie reconstituit pe hârtie acest document. Adeverințe peste adeverințe fără nicio valoare juridică. Niște chestii care nu au nicio legătură cu realitatea. Un Ordin de ministru de 70, 80 de pagini pe care nu-l pricepe nimeni, acuză Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
Noile Registre agricole nu au fost încă tipărite. Ordinul de ministru privind normele tehnice se află, deocamdată, în consultare publică pe pagina Ministerului Agriculturii.
2. Titlul de proprietate.
Una dintre situațiile semnalate de fermieri: proprietarul a decedat și urmașii nu au deschis succesiunea. Titlul de proprietate este pe numele defunctului. Nu există titlul de proprietate. Soluția găsită de APIA pentru absența titlului de proprietate este următoarea: declarație pe propria răspundere a fermierului, din care să reiasă motivul privind lipsa titlului de proprietate. Declarația pe proprie răspundere se dă în fața secretarului unității administrativ teritoriale sau în fața notarului public. Cum să declare fermierul dacă nu e el moștenitor din ce motiv nu are titlul?! Și aici mai intervine o problemă. Pentru suprafața de pământ nu s-a făcut succesiunea. Dar primăria percepe impozit urmașilor defunctului. Păi, dacă ei nu figurează proprietari, de ce le iei impozit?! Așteaptă să fie clarificată situația terenului, să fie cadastrat și abia după aceea poți să vezi cui ceri impozit, spune Cornel Stroescu, fermier din Mehedinți.
3. Copiile contractelor de arendă.
Exploatez o suprafață de peste 1.500 ha și am 617 contracte de arendă. Cât timp îi trebuie unui funcționar APIA să verifice toate copiile? Tabelul centralizator cu contractele de arendă, ștampilat de primărie era suficient, spune Cornel Stroescu.
4. Identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate, tabel centralizator care va cuprinde numărul curent, suprafața (ha), actul de identificare a suprafeței, blocul fizic, parcela declarată în cererea unică de plata din blocul fizic și cultura, întocmit și semnat de către fermier.
Am peste 100 de schimburi făcute între proprietarii de la care am luat în arendă teren cu scopul comasării suprafețelor, spune Cornel Stroescu. Toate aceste schimburi fermierul trebuie să le evidențieze într-un tabel, scrie în anexa Ordinului de ministru 619 din 6 aprilie 2015 care stabilește criteriile de eligibilitate pentru toate schemele de plată.
Identificarea înseamnă că îmi digitizez parcela. La APIA trebuie să mergi cu parcela digitizată, să nu existe la măsurătoare o abatere mai mare de 0,75 cm. Nu avem aparatură pentru așa ceva, nici APIA nu are, spune Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR și fermier în Bacău.
Am investit zeci de mii de euro în echiparea tractoarelor cu GPS care-mi permite să știu exact ce suprafață exploatez. Dar alți fermieri? Sau micul fermier? Poate e un bătrân care nu a văzut calculator în viața lui. Cum își digitizează parcela? Aici trebuie să se implice primăriile și să facă acest serviciu pentru micii fermieri sau pentru cei care nu reușesc, contra unei taxe modice. Dealtfel, în loc să verifice din birou care sunt suprafețele, echipele APIA ar fi mai nimerit să verifice în teren cum stă situația, spune Cornel Stroescu.
O dată am un tabel cu contractele de arendă, apoi un tabel cu parcelele. Le confrunt și nu se potrivesc. Dau declarație pe propria răspundere. Până la urmă, intru la necazuri cu totul declarat pe propria răspundere, e nemulțumit Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
Tot circul ăsta ni se trage de la așa-zișii mari fermieri care nu aveau un tractor în curte și nu munceau pământul, dar încasau subvențiile pentru o suprafață “umflată”. APIA ne pedepsește pe noi care muncim. Și noi suntem interesați să-i elimine din joc pentru că o suprafața crescută artificial diminuează subvenția încasată de cei care sunt fermieri pe bune, spune Cornel Stroescu.
Distracția mare va fi când venim în Piața Victoriei cu miile de fermieri și plecăm de acolo cu tot cu Guvern, promite Laurențiu Baciu.