LEGEA PRODUSULUI ROMÂNESC NU CREEAZĂ CONCURENŢĂ NELOIALĂ! Federația oierilor ROMOVIS ameninţă deja cu proteste, în timp ce Federaţia ProAgro adoptă calea dialogului şi a argumentelor pertinente vizavi de atenţionarea CE că România riscă să fie supusă procedurii de infringement din cauză că Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare impune supermarketurilor prezenţa la raft a cel puţin 51% produse (românești?) provenite din lanţul alimentar scurt.
Mesajul Romovis este ferm: reprezentanții României să protejeze produsele românești pe piața internă!
O astfel de atenționare (atențonarea UE (...)) determină toate forțele fermierilor români să se unească! UE devine sperietoare pentru fermierii români? De ce? Cine se teme de potențialul agriculturii din România?
Poate ar fi bine să preluăm noi, organizațiile profesionale, negocierile cu CE și să rezolvăm ceea ce nu au rezolvat cei care au salarii la Bruxelles de mii de euro. Sper ca persoanele ce au fost trimise în Parlamentul UE să nu acționeze în interesul grupurilor bine ancorate financiar și mai puțin pentru fermierul român. Nu putem accepta să devenim o țară importatoare și consumatoare de produse alimentare străine, în timp ce fermierul român este umilit prin afișarea produselor la colțul străzilor, este mesajul Romovis către reprezentanții României în relațiile cu Bruxelles-ul.
Dacă este nevoie, organizăm un protest în fața Parlametului European, mesajul nostru trebuie auzit de la mică distanță, ce vine de la mare depărtare observ că nu este luat în considerare, atenționează Ionică Nechifor, secretar general Romovis, într-un comunicat de presă transmis redacției Ferma și Agroinfo.
ProAgro: România nu încalcă sub nici o formă concurenţa şi accesul pe piaţă al produselor din statele membre ale Uniunii Europene!
Contactat de redacția noastră, Emil Dumitru, președintele ProAgro, a atras atenția asupra interpretării greșite a terminologiei din Legea 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Filiera lanțului scurt nu exclude produsele cu proveniență din alte state europene.
Nu 51% produse româneşti, ci 51% PRODUSE PE LANŢUL SCURT DE APROVIZIONARE!
Noi nu putem să interpretăm legea altfel decât cum scrie în lege şi e publicat în Monitorul Oficial: este vorba de 51% produse pe lanţul scurt de aprovizionare. Într-adevăr, vor fi avantajaţi cei care se vor încadra în acel lanţ scurt de aprovizionare, în speţă cu atât mai mult fermierii din România. Este evident că amprenta de carbon pe care o face un fermier român ca să ducă marfă la supermarket este mult mai mică decât a celui din Polonia. Şi cred că și consumatorul român îşi doreşte să consume produse proaspete din România, ne-a explicat Emil Dumitru de ce legislația românească nu încalcă sub nici o formă regulamentele europene.
„CE nu este Bau-Bau! Nu trebuie să răspundem cu proteste în stradă, ci cu argumente pertinente”
Este un schimb de informaţii între Comisie şi România în care ar trebui explicat foarte clar că România nu încalcă sub nici o formă concurenţa şi accesul pe piaţă al produselor din statele membre ale Uniunii Europene. Nu trebuie să răspundem cu proteste în stradă, ci cu argumente pertinente şi să ne susţinem legea adoptată de Parlamentul României şi să le explicăm că nu sunt nici un fel de elemente de concurenţă neloială între produsele pe lanţul scurt. Şi nu e vorba de produse româneşti.
Va fi o perioadă în care Comisia Europeană ne va pune în vedere să modificăm anumite articole pe care ei le consideră a fi neconforme cu tratatul de funcţionare al UE, dar până acolo este cale lungă. Alte state au câte zece-douăzeci de dosare de infringement în fiecare an şi nimeni nu păţeşte nimic, spune clar Emil Dumitru.
ProAgro susţine interesul legitim al fermierilor din România
Referitor la efectele pe care Legea le-a produs de la intrarea ei în vigoare, Emil Dumitru a răspuns că: Fermierii mei astăzi primesc la şapte şi la 30 de zile plata din partea supermarketului pe produsele proaspete, cele enumerate în lege. Apoi au dispărut acele taxe de raft, care erau inventate de către supermarket tocmai ca să-şi maximizeze el profitul fără nici un risc. Cam astea sunt efectele scontate. Aşteptăm şi de la Ministerul Agriculturii să elaboreze Hotârea de Guvern pe lanţul scurt de aprovizionare. Noi nu facem altceva decât să susţinem interesul general al fermierilor aşa cum ne pricepem noi şi în mod transparent, inspirându-ne până la urmă şi din legislaţiile altor state membre.
România nu e singura care a inventat roata în povestea asta. Noi cum vedem un schimb de informaţii între Comisie şi România, ne speriem repede. Comisia nu trebuie să fie un Bau-Bau, ci un partener. Ei - Comisia Europeană - n-au fost în stare din 2010 până acum să adopte un regulament pe ce înseamnă relaţiile comerciale şi eliminarea concurenţei neloiale între supermarketuri şi producători!, arată Emil Dumitru.
Potrivit Legii 150/2016, comercianţii de produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Reamintim că la începutul acestei săptămâni, ministrul Agriculturii Achim Irimescu a anunțat că autoritățile de la Bruxelles ne avertizează că riscăm un infringement din pricina Legii 51% produse românești pe rafturile marilor magazine. Un mare retailer ar avea un grup puternic de lobby la Comisia Europeană și s-a plâns că această lege îl obligă să umple rafturile cu produse românești.