Am avut foarte multe discuții și foarte multe dezbateri peste dezbateri, și-n România și la nivel european, pot spune că a fost o încăierare, dacă vreți, între fermierii mici și fermierii mari, a spus europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte Comisia AGRI, referindu-se la discuțiile care privesc plafonarea subvențiilor pentru fermierii mari și redistribuirea sumelor rezultate către fermierii mici.
Există o prevedere în noul regulament european, după care va funcționa noua politică agricolă comună 2023-2027, potrivit căreia fermele mici și mijlocii vor primi cel puțin 10% din plățile directe, sub forma unei plăți redistributive.
"Asta înseamnă că se ia din anvelopa totală, se ia de la fermele mari și se direcționează banii către fermele mici și mijlocii?" A fost întrebat europarlamentarul Daniel Buda (în foto) în cadrul unui interviu HotNews.
"Am avut foarte multe discuții și foarte multe discuții și dezbateri peste dezbateri, și-n România și la nivel european, pot spune că a fost o încăierare, dacă vreți, între fermierii mici și fermierii mari. Din nefericire, am avut această dispută însă, în opinia mea, și fermierii mari și fermierii mici își au fiecare rolul său în ceea ce înseamnă acest ecosistem agricol, pentru că fermierii mari acționează în zonele unde pot face o agricultură intensivă sau ecologică, nicio problemă, dar discutăm de fermierii care lucrează suprafețe mari pe când, dacă mă duc în Transilvania mea, de unde sunt eu, la Bistrița, Sălaj și așa mai departe, unde terenurile sunt sau relieful este de o altă manieră, atunci sigur că nu poți să discuți de ceea ce înseamnă fermierii mari. Dar toți au rolul lor important în ceea ce înseamnă furnizarea de alimente către consumator.
De aceea vin cu această propunere, pe care am inserat-o în regulament, de a veni cu ceea ce înseamnă minim 10% din banii alocați pe Pilonul 1 de dezvoltare (plăți directe n.r.) să meargă către fermierii mici și mijlocii, ca fiind o formă de sprijin pe care să le-o dăm acestor fermieri.
Am mers pe raționamentul, și aici sunt unii fermieri din România care nu mă iubesc foarte mult, fermierii mari, care mă mai și porcăiesc pe la televizoare, dar n-are importanță asta, e dreptul lor, am mers pe următorul raționament: păi, fermierul mare se descurcă altfel decât fermierul mic, și atunci este normal ca cel care este mic trebuie să-l ajuți să fie pe linia de plutire, să se dezvolte și să furnizeze alimente de calitate. Pentru că el furnizează alimente prin lanțul scurt de aprovizionare, la nivel local, și efectele lui sau activitatea lui în anumite zone are și un impact de mediu, pentru că ce ar însemna să nu mai avem fermieri în zonele de munte, ar fi un dezastru pentru noi, pentru că asta ar însemna să crească mărăcini, să crească buruieni și așa mai departe, să coboare animalele sălbatice până-n zonele locuite. Este și un impact de mediu pe lângă faptul că-n aceste zone, alimentele sunt de o calitate superioară și atunci, sigur, poți să pui la dispoziția consumatorilor interesați și astfel de alimente.
Eu vă spun că este, dacă vreți, o soluție solomonică, acum nu suntem noi chiar așa de buni și de drepți, dar e o soluție solomonică, astfel încât sectorul agricol din România și la nivel european are posibilitatea să se dezvolte de maniera în care poate să furnizeze alimente pentru consumatori", a explicat europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European.