Vizita de lucru a ministrului Tabără la Senat

Sigur pe el, şeful Agriculturii a păşit semeţ printre senatori, având o recoltă bogată de cifre care, după cum afirma senatorul independent Şerban Mihăilescu, au indus o senzaţie de pozitiv, cel puţin la nivelul actualei puteri.

Un tablou idilic
Spre uimirea celor 58 de senatori PSD şi PNL, semnatari ai moţiunii, Valeriu Tabără nu a confirmat „lipsa de viziune dovedită” de care a fost acuzat, ci a pictat un tablou uşor idilic în culori roz-bombon, despre starea agriculturii. Astfel, recolta de grâu din 2011, în condiţiile unui an agricol normal, asigură atât necesarul intern de consum, cât şi disponibilităţi importante pentru export. După care, a tuşat, precizând că suprafaţa însămânţată la data de 27 aprilie 2011 este de 2,744 mil. ha, faţă de cea de 2,497 mil. ha, cât se înregistrase anul trecut, iar astă toamnă s-au semănat peste 1,92 mil. ha de grâu şi nu 1,8 mil., cum scrie în moţiune. De asemenea, exportul de produse agroalimentare a crescut cu 40,7% în 2010, balanţa comercială cu aceste produse modificându-se în sensul acelor de ceasornic, faţă de anul 2009. În plus, deficitul comercial s-a micşorat simţitor, de la 1,3 miliarde euro la 724,4 milioane de euro, îndeosebi din cauza creşterii semnificative a exporturilor de produse cu o pondere valorică mare în export şi a importurilor cu numai 2 procente. “În aceste condiţii, nu putem afirma că lucrurile stau mai rău”, a concluzionat cu multă blajănitate ministrul.

Un exerciţiu de supravieţuire
Aşadar, cifrele prezentate de agricultorul-şef vorbesc de la sine despre fericirea de a fi fermier şi a lucra în agricultură. Ce mai contează faptul „că ţara noastră se află pe locul patru în UE în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu grâu, la capitolul randament suntem clasaţi pe locul 24. Astfel, în realitate vorbim de o agricultură de subzistenţă, de o agricultură destinată mai degrabă autoconsumului. Urmarea acestei stări este că România importă, în prezent, aproximativ 60% din produsele alimentare. (...) Lipseşte o politică cuprinzătoare care să vizeze domeniul agriculturii. Trebuie să recunoaştem: a face agricultură în România a devenit mai mult un exerciţiu de supravieţuire. Fermierii se află într-o permanentă luptă cu sistemul legislativ, la care se adaugă calamităţile naturale. Aceasta este realitatea din agricultura românească”, după cum preciza senatorul PNL Vasile Mustăţea.
De bună seamă că agricultura nu poate fi falimentară, “trebuie să fim serioşi şi să recunoaştem că toate şi întotdeauna au fost politizate” (Ilie Sârbu, PSD).
Ministrul Agriculturii nu a agreat măsura reducerii taxei pe valoarea adăugată la 5 procente pentru principalele agricole şi alimente, întrucât aceasta poate conduce la o creştere a cererilor de rambursare de TVA, ceea ce nu-şi are locul în gândirea strategică guvernamentală.

Evaziunea salvează moţiunea
Chestiunea cu evaziunea fiscală prezentă în moţiune şi în agricultură a fost expediată evaziv de către şeful MADR, în dulcea limbă de lemn. Aşadar, aflăm că problematica fenomenului evazionist se află permanent în atenţia conducerii MADR şi că se desfăşoară acţiuni permanente de control şi de verificare a agenţilor economici de pe întreaga filieră de produs: producător, procesator, depozitar, comerciant. Numai că această declaraţie vine în contradicţie flagrantă cu cea a secretarului de stat Adrian Rădulescu, cel care aducea în discuţie, recent, pentru Gândul, problema… „impotenţei” ministeriale împotriva evaziunii fiscale: „Ministerul Agriculturii nu poate face nimic. (sic!) Ce, noi suntem Ministerul Finanţelor? Noi putem cel mult să le punem la dispoziţie celor de la Finanţe anumite informaţii, aşa cum am făcut anul trecut, de exemplu, când ne-au solicitat. Anul acesta, deocamdată, nu ne-au solicitat informaţii!”

Un moment rău ales
Senatorii din arcul puterii au făcut scut în jurul Guvernului. “Scumpirea alimentelor de bază a fost determinată de evoluţia pieţei internaţionale, este un fenomen global, se poate constata şi pe bursele internaţionale. Încercarea opoziţiei de a face responsabil actualul guvern de creşterea preţului la grâu sau porumb este o simplă manipulare a opiniei publice”, a spus senatorul UDMR, Andras Fekete.
Liderul independenţilor, Şerban Mihăilescu (UNPR), a trăit din plin o senzaţie de pozitiv, apreciind că moţiunea nu a venit la timp, ci “se bazează pe un moment rău ales”, deoarece în 2008 şi 2009 deficitul balanţei agricole a fost între unu şi două miliarde de euro, iar “acum există un oarecare echilibru pe 2010”. De aceea, “nu pot decât să-i acord crezare domnului ministru Tabără care a prezentat suficiente cifre care să ne dea senzaţia de pozitiv”, a susţinut Mihăilescu.
Înainte de a-şi încheia fructuoasa vizită de lucru în Senatul României, ministrul Agriculturii şi-a desconspirat unul dintre obiectivele sale - realizarea unei reţele de depozite în sistem privat şi acela de a stimula această reţea, atât în sectorul plantelor tehnice, pe ceea ce înseamnă producţia de cereale, cât şi în sectorul legumelor şi fructelor!
… De Paştele Blajinilor, ministrul Agriculturii a coborât victorios Dealul Mitropoliei. Moţiunea a căzut cu zgomot sec, în norul de praf ridicat, abia se desluşeau problemele de fond ale Agriculturii. În aceeaşi vreme, premierul îşi prezenta moţiunea sa la Călăraşi pentru a rămâne în fruntea partidului: ”1 miliard de euro există la dispoziţia fermierilor, a acelora care doresc să investească în mediul rural, acelora care doresc să investească din fonduri europene”.