Document MADR: Fermele ovine/caprine de până-n 500 capete, cel mai mic profit, cele mai ridicate cheltuieli!

"Efectivele de ovine și caprine au crescut constant din anul 2015 conform datelor de la Eurostat, de la 11,2 milioane capete la 12,1 milioane capete în anul 2020, o creștere cu 8%.

De asemenea, producția de carne în viu a crescut în perioada 2015 – 2017 de la 109,6 la 116 mii tone, urmată de o ușoară scădere în anul 2018 la 115,8 mii tone, pentru ca anul următor să se înregistreze un vârf de 127,2 mii tone, adică o creștere cu 16% față de anul 2015, conform datelor de la INS.

Creșterea ovinelor/caprinelor în România este un sector care se confruntă cu un anumit nivel de dificultate, atunci când vine vorba de profitabilitate, ceea ce este în special cazul fermelor mici și mijlocii. În medie, numai fermele cu efective de peste 50 UVM au avut marje brute și nete pozitive. Mai mult decât atât, fără plăți cuplate, chiar și cele mai mari ferme au reușit doar să atingă pragul de rentabilitate.

Conform analizei Băncii Mondiale pentru anul 2018, per total, fără plăți cuplate, 60% din fermele cu venituri din creșterea ovinelor/caprinelor au avut marje brute negative, în timp ce 68% au avut marje nete negative.

Deși efectivele de ovine/caprine şi producția de carne au crescut în perioada 2015-2020 profitabilitatea sectoarelor ovine/caprine rămâne la un nivel scăzut, crescătorii confruntându-se în continuare cu dificultăți financiare.

Greutatea medie la sacrificare a ovinelor (miei și ovine adulte) în România (36,2 kg) este mai mică comparativ cu cea din alte state membre UE, deoarece rasele de ovine predominante din România se caracterizează prin creșteri medii în greutate și randamente de sacrificare mai mici decât cele ale raselor de ovine pentru carne din alte țări europene, iar exploatarea lor se face în principal în exploatațiile mici, în cazul în care tehnologiile de înaltă performanță nu pot fi aplicate.

În România, exploatațiile de ovine/caprine de până în 500 capete, au cele mai ridicate cheltuieli în raport cu valoarea producției, cel mai scăzut profit, cele mai scăzute rate ale venitului, cea mai ridicată rată a riscului de exploatare și cel mai scăzut indice de securitate. De asemenea, au cea mai scăzută productivitate a muncii.

Considerăm că fermele din aceste categorii sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere economic și nu reușesc să se adapteze repede la modificările mediului economic, cu excepția cazurilor în care numărul mai redus de capete este compensat de o producție medie ridicată pe cap de animal. În cazul fermelor mai mari, chiar dacă producția medie nu este ridicată, aceasta este compensată de numărul de capete, care va asigura obținerea unor rezultate pozitive.

Structura dimensională a fermelor de ovine:

Din datele prezentate se poate observa că exploatațiile cu efective de maximum 100 capete au ponderea cea mai mare în structura exploatațiilor de ovine, dar în intervalul 2019- 2021 numărul de exploatații din această categorie a scăzut cu circa 32%, iar efectivele din acestea au scăzut cu aproximativ 29%.

Exploatațiile cu efective cuprinse între 100-500 capete au crescut în intervalul 2019-2021 cu aproximativ 16%, dar efectivele de animale din aceste exploatații au scăzut cu aproximativ 10%.

De asemenea se observă o creștere a exploatațiilor cu efective peste 500 capete ovine în intervalul 2019-2021 cu aproximativ 20%, iar efectivele de animale în aceste exploatații au crescut cu aproximativ 13%.

Analizând datele prezentate observăm că exploatațiile cu efective cuprinse între 1-500 capete reprezintă aproximativ 70% din totalul exploatațiilor, în aceste exploatații în intervalul 2019-2021 efectivele de animale au înregistrat o scădere de aproximativ 24%.

Exploatațiile de ovine de până în 500 capete, au cele mai ridicate cheltuieli în raport cu valoarea producției, cel mai scăzut profit, cele mai scăzute rate ale venitului, cea mai ridicată rată a riscului de exploatare și cel mai scăzut indice de securitate. De asemenea, au cea mai scăzută productivitate a muncii.

Considerăm că fermele din aceste categorii sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere economic și nu reușesc să se adapteze repede la modificările mediului economic, cu excepția cazurilor în care numărul mai redus de capete este compensat de o producție medie ridicată pe cap de animal.

Fermele peste 500 de capete reprezintă 30% din numărul exploatațiilor, iar în aceste exploatații în intervalul 2019-2021 efectivele de animale au înregistrat o creștere de aproximativ 13%.

În concluzie, efectivele de ovine au crescut în exploatațiile mari de peste 500 de capete, în timp ce în exploatațiile cu efective între 100 – 500 capete, care au ponderea cea mai mare, efectivele sunt in continuă scădere, demonstrând astfel dificultatea sectorului.

CAPRINE

Structura dimensională a fermelor de caprine efectiv matcă

La caprine, conform datelor prezentate, în perioada 2019-2021 numărul total de caprine matcă a înregistrat o scădere de 14 %, iar numărul de exploatații s-a redus cu 23 %., fapt care evidențiază declinul sectorului.

În exploatațiile de peste 50 capete, exploatații care au primit sprijin cuplat, efectivele au înregistrat o creștere de 7,7 % în perioada 2019-2021, în timp ce în exploatațiile între 1-50 capete s-a înregistrat o scădere a efectivelor de 28,7 %.

În concluzie fără sprijinul cuplat pe venit, fermele de caprine înregistrează un declin și o profitabilitate redusă, ceea ce ar descuraja continuarea activității în acest sector.

În termeni de profitabilitate, în medie, numai fermele cu efective de peste 50 UVM au avut marje brute și nete pozitive. Mai mult, fără sprijin cuplat chiar și fermele mari abia au reușit să își acopere cheltuielile. În total, fără SCV, 60% din fermele cu venituri din creșterea ovinelor au avut marje brute negative, iar 68% au avut marje nete negative. Un factor îl reprezintă costurile: fermele de ovine/caprine cu marje brute negative au avut costuri de producție semnificativ mai mari pe UVM cu furajele, reînnoirea efectivelor, utilaje și combustibil, în comparație cu cele cu marje brute pozitive. Un al doilea factor îl reprezintă veniturile: fermele cu marje brute și nete negative au fost mai slab organizate în vederea comercializării producției.

Se urmărește menținerea activității de creștere a ovinelor/caprinelor la un anumit nivel având în vedere următoarele:
-lipsa de alternative în utilizarea suprafețelor mari de pășuni și fânețe naturale;
-existența riscului de abandon al acestei categorii de animale în zonele cu pajiști permanente.
-necesitatea aprovizionării piețelor locale cu produse din carne, lapte, pielicele și lână, în vederea utilizării capacităților de producție existente," se arată în Planul Național Strategic 2023-2027, transmis pe 18 octombrie 2022 Comisiei Europene, la argumentarea acordării subvenției APIA cu un cuantum de maxim 24 euro/cap, de care crescătorii din România ar urma să beneficieze anul viitor.