DIRECTOR DG AGRI: PLATA APIA SUPLIMENTARĂ PE HECTAR CU O ALOCARE DE PÂNĂ LA 600 MILIOANE EURO/AN!

Bugetul pentru eco-scheme va fi alocat din bugetul total al plăților directe, Pilonul 1, prevăzut pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027. În acest moment, nu este stabilit procentul care va fi alocat din suma destinată plăților directe ale fermierilor români, dar Parlamentul European a propus un procent de 30%, iar Consiliul UE a considerat că e prea mult și a scăzut acest procent la 20%. Ce înseamnă eco-schemele?

Fermierii vor fi eligibili pentru sprijinul de venit de bază pe hectar, pentru care vor trebui să respecte condițiile de bază, așa cum se întâmplă și acum. În caz contrar, suma poate fi redusă sau chiar suspendată, iar dacă vor să facă mai mult, vor fi plătiți ca să facă mai mult. Și aici apare ideea de eco-schemă.

Ca să le explic fermierilor români, ei deja sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu (Măsura 10 agro-mediu și climă PNDR 2020 n.r.), eco-schemele funcționează pe aceeași logică. Intervine o plată pentru a compensa costurile și pierderile de venit. Deci, logica este de a compensa costurile suplimentare sau pierderea de venit. Aceste plăți vin să compenseze și să co-intereseze fermierii. (...) Aceste subvenții vor trebui să respecte niște reguli, sunt clasificate pe categorii și se încadrează în cutia verde. (...)

Eco-schemele vor fi niște plăți adăugate în plus față de plata pe hectar pentru a face aceste lucruri noi. Ce trebuie să facă fermierul ca să primească acești bani? Fermierii sunt liberi să opteze dacă acceptă să se angajeze la obligații suplimentare sau nu. Au apărut multe discuții, și suntem în acest moment în discuții, noi (Comisia Europeană n.r.) nu am propus ca o parte din bugetul plăților directe să fie alocat eco-schemelor, am lăsat la latitudinea statelor membre, să-și facă analiza SWOT, să decidă statul membru cât, ce și cum.

Parlamentul a spus să fie pus deoparte 30% din bugetul pe plăți directe pentru eco-scheme, Consiliul a spus că e prea mult și a venit cu 20%. Rămâne de tranșat acest aspect în cadrul negocierilor dintre cele 3 instituții.

Pentru fermierii români, dacă procentul rămâne 20%, bugetul total pentru eco-scheme va fi de 2,7 miliarde euro (în noua Politică Agricolă Comună, buget pentru 7 ani n.r.), 400 de milioane de euro pe an, dacă procentul rămâne la 30%, suma alocată eco-schemelor va fi de 4,08 miliarde de euro, adică 600 de milioane de euro pe an.

Toate aceste eco-scheme sunt legate de mediu, climat și biodiversitate. Fiecare stat membru trebuie să stabilească unde intervine cu prioritate, protecția solului, aerului, biodiversității, etc. Noi nu vrem să propunem o listă. Experiența noastră nu este foarte pozitivă cu stabilirea unei liste.

Vreau să le mai spun fermierilor români. Cei care sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu, știu deja cum funcționează acest lucru, iar eco-schemele sunt mai simple, sunt anuale, sunt compensate 100% din fonduri europene, ar trebui să funcționeze mult mai simplu. Aplicația pentru eco-scheme se face în cadrul aceleiași cereri de plăți directe și vin ca un plus la plățile directe, a explicat Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri, Comisia Europeană, în cadrul unui eveniment organizat astăzi, 8 decembrie 2020, de europarlamentarul Carmen Avram (S&D).

Deci, eco-schemele vor semăna mult cu angajamentele pe Măsura 10 agro-mediu și climă, PNDR 2020. Concret, fermierii vor trebui să respecte anumite reguli pentru protejarea mediului, biodiversitate, bunăstarea animalelor. Diferențele sunt că pentru pachetele de agro-mediu, fermierii au încheiat angajamente pentru 5 ani, banii nu provin din Pilonul 2 dezvoltare rurală, așa cum se întâmplă la Măsura 10 agro-mediu și climă, banii vor fi alocați din bugetul plăților directe, Pilonul 1. Fermierii nu vor trebui să semneze angajamente pentru 5 ani, vor depune cerere la APIA anual pentru eco-scheme, așa cum fac pentru celelalte plăți directe.

Mihail Dumitru a mai precizat că România are libertatea de a stabili condițiile, regulile pentru aceste eco-scheme. Directorul general adjunct DG Agri a subliniat că la stabilirea acestor condiții este esențial ca Ministerul Agriculturii să se consulte cu fermierii români.

Este foarte important ca Ministerul Agriculturii să discute cu organizațiile de fermieri pentru adoptarea eco-schemelor, pentru ca fermierii să fie de acord cu ele, a spus Dumitru.

Exemple de eco-scheme pot fi: perdele forestiere, menținerea azotului în sol, rotația culturilor agricole, 5 culturi pe teren arabil, mai multe culturi agricole proteice, protejarea solului în pierderea iernii, etc.