DIRECTOR APIA: FERMELE MICI POT BENEFICIA DE SUBVENȚII APIA MAI BĂNOASE!

La nivelul Județului Mureș, astfel cum ne reflectă datele deținute de APIA , colectate an de an odată cu depunerea cererilor unice de plată, se observă o tendință lentă, dar clară de reducere a numărului de cereri, indiciu al unei tendințe de comasare a terenurilor, respectiv de diminuare a exploatațiilor mici și foarte mici și o creștere a fermelor mari, de peste 50 de ha.

În același timp, în ultimii ani a crescut suprafața declarată la APIA, cu cca. 3% /an, în anul 2019 având cea mai mare suprafață solicitată la APIA în ciclul 2014-2020 al Politicii agricole comune (PAC), peste 261.000 ha., ceea ce poate fi efectul aceleiași tendințe de comasare, intrând în circuitul de subvenții și suprafețe de teren care nu intrau în evidențele de subvenții, de exemplu cele aparținând unor persoane care nu dețineau cumulat 1 hectar necesar pentru a deveni solicitanți la APIA. Acesta este de fapt barometrul cel mai important în agricultura locală, creșterea suprafeței agricole declarată și ulterior confirmată eligibilă la APIA.

Ca o consecință, crește și numărul de fermieri mari, care de obicei au capacități financiare, proprii sau atrase, mai mari și care prin nivelul de complexitate a schemelor accesate pot primi, în anumite condiții, sume semnificative care de asemenea le asigură ulterior posibilitate extinderii fermei sau modernizarea ei, angajarea de personal etc.

Polarizarea este un efect al acestei realități. Fermele mari reprezintă sub 3% din numărul total de beneficiari, dar ei lucrează cca.45 % din suprafața terenurilor. Probabil în timp, numărul lor se va stabiliza, dar intuim că va fi mai mare decât în prezent, dacă nu se schimbă cadrul legislativ. Specializarea este o altă tendință. Datorită naturii structurii terenurilor și chiar tradiției locale, sectorul zootehnic este bine reprezentat la nivelul APIA Mureș. Constant, suntem între primele 3 județe în acest sector (bovine și ovine/caprine), ceea ce atrage multe fonduri, de la bugetul național și fonduri europene. Acest fapt a atras si mărirea semnificativă și a cererilor pentru sprijinul cuplat de producție în sectorul vegetal și o oarecare specializare a fermelor mari de creștere a animalelor, care folosesc multe dintre speciile de plante subvenționate în schemele de sprijin cuplat, pentru hrana animalelor.

Este o polarizare certă a fermelor. Cele mici și foarte mici, dacă vor rămâne pe cont propriu, la o agricultură tradițională, ca proprietăți familiale și nu se vor asocia, probabil vor exista la nivelul de agricultură de subzistență, cel mult asigurând un venit complementar, iar nu de bază, iar numărul lor se va diminua ușor, ușor. Totuși, unele ferme mici ar putea accesa subvenții mai bănoase, de exemplu în domeniul agriculturii ecologice, care se poate practica pe suprafețe mai mici, iar subvențiile nu sunt deloc de neglijat, chiar dacă implică unele costuri în prima fază. Iar la acest capitol APIA Mureș nu este între cele fruntașe în țară, deci e o posibilitate de nișă pentru exploatațiile mici.

În schimb, peste 40% din cereri au cel puțin o componentă de agromediu sau alte măsuri compatibile cu măsurile benefice de climă și mediu. Este posibil ca în perioada următoare a Politicii agricole comune 2020-2027 să se pună accentul pe aceste măsuri, care nu promovează agricultura intensivă, ci pe cea prietenoasă cu mediul și clima, astfel încât ar fi posibil ca jud. Mureș să devină fruntaș la aceste măsuri. Si acestea presupun anumite costuri, angajamente ferme multianuale, chiar unele abilități ale proprietarului exploatației dobândite și certificate în acest sens , dar sumele de bani sunt atractive, și chiar județul Mureș are un potențial mare în acest sens, a explicat șeful APIA Mureș.