CÂT O MAI DUCE PORCUL ROMÂNESC!

Fermele mari de creștere a porcilor sunt puse la pământ de pesta porcină africană care nu va dispărea în grabă, nici izolate nu sunt zonele roșii, cum li se spune, deci, boala se răspândește în continuare. Cu ajutorul vectorilor, mistreți, om, samsari care cumpără porci dintr-o parte și-i vând în altă parte.

Pierderile financiare din marile exploatații agricole de creștere a porcului sunt colosale.

Prețul cărnii de porc este dezastruos de mic, istoric, 3,5 lei, nu cred că am avut prețul ăsta nici acum 10 ani sau 20 ani, la începutul carierei mele de crescător, spune Iosif Pazuric, care este vechi crescător de porci din România, cu o experiență îndelungată.

În timp ce prețul pe kilogramul de porc este derizoriu, prețul furajelor a crescut spectaculos pe fondul secetei care a lovit România în 2020.

Porumbul a ajuns peste 1.000 de lei, grâul, la fel, șrotul de soia, peste 600 de dolari. Deci, este un dezastru financiar în toate complexele zootehnice, spune crescătorul de porci din Bihor.

Pe lângă toate acestea, Directiva 60 a Comisiei Europene impune restricții de mișcare a efectivelor de porcine din exploatațiile agricole care se află la o distanță relativ mică de zonele cu focare active de PPA. Astfel, chiar dacă în fermele respective nu există focar activ PPA, proprietarii fermelor se trezesc cu afacerile blocate.

Din 6 ferme (ale grupului de ferme Nutrientul SA), 4 ferme sunt blocate din cauza pestei porcine apărută în gospodăriile populației, spune Pazuric.

Practic, din cele 4 ferme blocate nu pot fi vânduți porci, nu pot fi mișcate efectivele de porci. Deci, afacerea stagnează, pierderile cresc, prețul porcului este în cap. 

Pe lângă toate necazurile, aceste ferme de creștere a porcului blocate nu beneficiază de niciun fel de compensații financiare.

Despăgubirile se acordă doar fermelor unde a fost depistat focar activ de pestă porcină africană și unde au fost uciși porcii pentru limitarea răspândirii bolii.

Potrivit informării făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cursul anului 2020, au fost ucise un număr total de 194.211 porcine, din care:
181.265 de porcine în exploatații comerciale profesionale;
743 de porcine în exploatații de tip A;
12.203 de porcine în exploatațiile nonprofesionale, adică gospodării țărănești.

Valoarea totală a despăgubirilor acordate până-n decembrie 2020 pentru proprietarii a căror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane a fost în sumă de 204.109.981 lei.

Dacă fermele mari, exploatațiile agricole comerciale o duc din greu în mai greu, micii crescători de porci, țăranii, aproape că sunt împinși să renunțe la creșterea porcului. Anul trecut, în decembrie, țăranii nu au reușit să-și vândă porcii crescuți în bătătură, așa cum o făceau, de Crăciun, în alți ani. VEZI DETALII AICI: ȚĂRANII RĂMÂN CU PORCUL ÎN BĂTĂTURĂ ȘI FĂRĂ UN BAN ÎN PLUS DE SĂRBĂTORI!

Anul acesta, ministrul agriculturii Adrian Oros a emis un ordin prin care gospodăriilor țărănești li se interzice să crească mai mult de 5 porci, dar nu porci pentru reproducție, porci pentru îngrășare, nu porci destinați vânzării, ci doar consumului familiei. VEZI DETALII AICI: ORDIN MADR! GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI AU VOIE SĂ CREASCĂ MAXIM 5 PORCI!

Măsura este luată, spune ministrul agriculturii, cu scopul respectării biosecurității și pentru a limita răspândirea pestei porcine africane.

Anul trecut, am încercat să facem un ordin privind biosecuritatea în care să stabilim care sunt măsurile de biosecuritate care trebuiesc respectate de orice crescător de porci, că este mic, că este mare, că este gospodărie țărănească sau că este o fermă mare, declară ministrul agriculturii. Anul acesta, ordinul a fost modificat cu limitarea numărului de porci crescuți într-o gospodărie, exploatație noncomercială.

În timp ce porcului românesc i se dă în cap, importurile de carne de porc cresc vertiginos, pentru că România nu are cum să acopere consumul intern de carne de porc. Doar 25% din acest consum provine din producția internă de porc.