Crescătorii de vaci din România depind mult de sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum în zootehnie, la acest moment. Potrivit unui studiu făcut de Comisia Europeană, un crescător de vaci din România câștigă de 17 ori mai puțin decât un crescător de vaci din Danemarca.
La fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează, un fermier român câștigă în medie 154 de euro, cea mai mare a doua marjă de profit (preț plus plăți cuplate minus costuri de operare) din UE, după Italia (194 de euro pe tonă), potrivit unui studiu finalizat recent de Comisia Europeană. Cu toate acestea, fermierii români au cele mai mici venituri dintre statele membre, de 5.176 de euro/Unitate de Muncă Anuală (câștigul unei persoane care lucrează program complet într-o fermă). Spre comparație, o fermă din Danemarca are venituri de 17 ori mai mari (85.000 de euro/UMA).
Cum se face că laptele românesc este un produs care generează profit, dar majoritatea fermierilor rămân săraci?
Conform explicațiilor analiștilor Comisiei Europene, în cazul României, marja de profit este influențată în mare măsură de sprijinul cuplat facultativ (sprijinul cuplat zootehnic), care ajungea în 2018 la 341 de euro pe animal (aproximativ 380 de euro pe cap de animal în 2020). De asemenea, costurile de producție la nivel local (hrană, energie, servicii veterinare etc.) sunt printre cele mai reduse din UE . În schimb, laptele românesc de la poarta fermei este unul ieftin, comparativ cu produsul din celelalte state membre, fermele sunt foarte mici (în medie 6 vaci pe fermă), iar producția pe cap de animal foarte redusă (3.645 kg/cap de vită față de media de 7.390 de kg).
“Marjele pentru Italia (194 EUR/t) au fost de departe cele mai mari din UE în 2018. Acest lucru s-a datorat faptului că produsele sale cu valoare adăugată mare au generat prețuri ridicate, combinate cu costuri reduse pe tona de lapte. Italia a fost urmată de România (154 EUR/t), care, în pofida prețului scăzut al laptelui, a beneficiat foarte mult de sprijin cuplat facultativ ce a atins o valoare semnificativă de 341 EUR pe animal în 2018. Cu toate acestea, deoarece subvenția nu a fost distribuită în mod egal între fermele de lapte, sprijinul cuplat s-a situat la o medie de 39 EUR/t de lapte”, se arată în documentul citat.
Venituri și costuri de exploatare similare cu cele din România sunt și în Polonia și Bulgaria, iar marjele lor brute s-au situat imediat după România, la 151 și 150 euro/tonă. În ceea ce privește veniturile însă, fermierii bulgari sunt departe de cei români, cu 9.930 de euro/UAT în timp ce polonezii au venituri medii de peste 11.000 de euro/UAT.
Venitul mediu net al unei ferme de vaci de lapte din UE este de 23.575 de euro /UAT.
Conform studiului citat, cele mai competitive ferme sunt în Belgia, Denemarca, Luxembourg, Irlanda și Olanda. Dintre acestea, cele mai mari venituri medii per fermă sunt înregistrate în Danemarca – 85.419 de euro/UAT, chiar dacă în acest stat marjele sunt printre cele mai mici – de 107 euro pe tona de lapte, adică cu 8% sub media UE. “Venitul mediu ridicat din Danemarca s-a datorat, în principal, numărului mare de vaci de lapte din exploatație și a randamentelor medii foarte ridicate pe vacă, de peste 9 500 kg/vacă față de media UE de aproximativ 7 000 kg/vacă) în 2018. În schimb, România are ferme foarte mici și producții mici pe cap de vacă. În ciuda marjelor ridicate, veniturile au fost scăzute”, se explică în studiul Comisie Europene.
surse: Comisia Europeană, economica.net