Statele membre nu trebuie să oblige fermierii să contribuie la constituirea unor fonduri mutuale peste voința lor, iar PNS-urile trebuie să fie ancorate în realitățile din teren! Avertizează europarlamentarul român Daniel Buda. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat săptămâna trecută, într-un comunicat transmis Agroinfo că se ia în calcul constituirea unui Fond național de sprijin pentru fermieri pentru care aceștia ar trebui să achite o cotizație de 3% din subvențiile APIA care li se cuvin în fiecare an.
Declarația ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu, pe care acesta și-a susținut-o și duminică, 6 februarie 2022, la TVR1: “Există posibilitatea ca, în paralel cu măsura de asigurare pe Pilonul II, gestionată de AFIR, respectiv actuala măsură 17.1, să construim un Fond național de sprijin pentru perioada 2023-2027. Acest fond se va constitui din contribuțiile tuturor fermierilor beneficiari de plăți directe, prin reținerea anuală a unui procent de 3% din suma care va fi plătită fiecărui fermier în parte. Nu va fi un drum ușor, dar trebuie să atragem companiile de asigurări către agricultură, pentru polițe facultative. Trebuie să avem acest mecanism statal pentru a răspunde cât mai bine provocărilor viitoare”.
Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, avertizează că st foarte grav să li se impună fermierilor să achite o cotă procentuală din plățile directe care li se cuvin în fiecare an pentru constituirea unui fond mutual. De asemenea, europarlamentarul subliniază că interesele fermierilor mici și mijlocii trebuie puternic reprezentate în noul Plan Național Strategic 2023-2027.
"În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, am avut un schimb de opinii cu domnul Mihail Dumitru, reprezentant al Comisiei (DG AGRI). Subliniez pe această cale, încă o dată, nevoia de a consolida modelul fermelor familiale mici și mijlocii și în același timp, să se asigure un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici. Este de ordinul evidenței aritmetice că fermierii mici și mijlocii sunt vitali nu doar pentru agricultură, cât și pentru conservarea mediului natural! Să nu mai vorbim de importanța furnizării de alimente proaspete în lanțul scurt de aprovizionare. Astfel, interesele fermierilor mici și mijlocii trebuie să fie puternic reprezentate în PNS, iar realitățile din teren să se regăsească în aceste planuri astfel încât toți fermierii să aibă la îndemână instrumente concrete și potrivite pentru a depăși multiplele provocări cu care se confruntă.
Eurodeputatul Daniel Buda (stânga) și Mihail Dumitru DG Agri, Comisia Europeană. Foto Agroinfo.
Iată intervenția mea:
Domnule director, sunt foarte surprins de ce ne-ați spus astăzi aici. Nu a existat un plan comun de la Comisie comunicat către statele membre? Mi se pare inadmisibil să avem un stat membru cu 400 de pagini în PNS și altul să aibă 4000 de pagini! Ceva este putred în Danemarca! Nu se poate așa ceva, este fără logică. S-ar putea să îngropăm fermierii acolo unde avem 4000 de pagini. Țara mea se află printre statele care nu au trimis aceste planuri și am să le comunic să fie atenți la acest aspect.
Domnule director, aș dori să vă întreb un lucru: ați permis statelor membre să oblige fermierii să contribuie cu o cotă procentuală din plățile directe la constituirea unor fonduri mutuale în țările UE? Am semnale din acest sens, că s-ar impune în unele planuri strategice, această obligativitate către fermieri peste voința lor, ceea ce mi se pare foarte grav.
O ultimă întrebare: aveți în acest moment o evaluare a statelor care au optat pentru plata redistributivă sau pentru plafonare? Vă mulțumesc!
Mihail Dumitru, reprezentant al Comisiei (DG AGRI), a transmis următoarele idei din evaluarea realizată: ”Regulamentul PAC prevede ca SM să înainteze regulamentele până la 1 ianuarie 2022. Până acum am primit 22 de planuri, dar 5 state membre încă mai trebuie să trimită aceste planuri. Noi suntem în contact permanent cu administrația statelor membre să îi ajutăm să finalizeze planurile. Vă pot asigura că în Comisie suntem pe deplin angajați de a evalua planurile transmise. Sunt documente voluminoase, complete, de la 400 de pagini până la 4000 de pagini. Evaluarea privește toate cele 10 obiective ale PAC. Noi vrem să vedem dacă toate cerințele juridice sunt respectate într-o primă etapă, iar ulterior, ne uităm la obiectivele calitative. Jumătate din planuri sunt complete și cealaltă jumătate aproape completă. Noi trebuie să emitem obsevații pentru toate planurile pe care le-am primit. Vor fi publicate scrisorile de observații.
În ce privește plățile redistribuitive, unele state membre au trecut peste 10%, altele au propus să înceapă acest proces mai târziu, în 2026. Nu am ajuns la un nivel de detaliu foarte mare. Am o listă foarte lungă de întrebări, vă voi oferi și în scris răspunsuri.”