NE VINDEM ŢARA! Cetăţenii străini deţin tot mai mult teren agricol în România, dar autorităţile române au tot amânat modificarea legii care ar putea preveni acest fenomen. Comisia Europeană ne dă exemplu negativ, iar noi nu avem nici măcar statistici oficiale despre cât teren cumpără străinii în ţara noastră.
Între 40% şi 70% din terenurile arabile ale României au fost vândute străinilor, fenomen ce ar preocupa inclusiv Comisia Europeană, a dezvăluit deputatul Marius Pașcan, într-o conferință de presă susținută pe 19 octombrie 2017, la Târgu Mureş. Pașcan afirmă că vânzarea terenurilor către străini este văzută ca „îngrijorătoare” inclusiv de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.
Într-o interpelare adresată ministrului Agriculturii, Petre Daea, Paşcan i-a solicitat acestuia să îi comunice datele oficiale deţinute de Ministerul Agriculturii privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini. În răspunsul MADR, prezentat presei de către Marius Pașcan pe 19 octombrie, se arată că, începând din 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, suprafaţa totală din ofertele de vânzare trece de 434.000 ha, fără însă a se preciza câte oferte de cumpărare aparţin străinilor sau ce suprafaţă a fost cumpărată de aceştia.
AGROINFO v-a informat despre acest subiect AICI: COMISIA EUROPEANĂ, mesaj pentru ROMÂNI: VĂ VINDEŢI ŢARA şi NU FACEŢI NIMIC pentru A CONTRACARA acest fenomen!
PROIECT PENTRU MODIFICAREA LEGII DE VÂNZARE/CUMPĂRARE A TERENURILOR AGRICOLE
Pe 25 octombrie 2017, la Senat a fost înregistrată pentru dezbatere o propunere legislativă de modificare a Legii 17/2014 care reglementează vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole din extravilan. Proiectul stabileşte o nouă ordine a preemtorilor şi condiţii mai restrictive pentru cei care vor să cumpere teren agricol în România.
Proeictul de lege propune ca ordinea celor care vor avea drept de preemţiune la cumpărarea terenurilor agricole din extravilan să fie următoarea: coproprietari şi rude până la gradul I, arendași, statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS), respectiv proprietari de terenuri agricole vecini.
De asemenea, în proiect se prevede că persoanele fizice care vor să cumpere teren agricol în România trebuie să aibă reşedinţa/domiciliul pe raza UAT-ului unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activități agricole pe raza UAT-ului respectiv cu minim 5 ani înainte anului de publicare a ofertei de vânzare. Excepţie de la aceste reguli fac tinerii fermieri. Aceleaşi condiţii sunt impuse și pentru persoanele juridice. În plus, acestea trebuie să dovedească, prin documente fiscale, că veniturile obținute din activități agricole reprezintă minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani.
În expunerea de motive a modificărilor propuse de PSD la vânzarea terenurilor agricole se arată că, în perioada 2014 - semestrul I din 2017, aproape 470.000 ha de teren agricol au fost scoase la vânzare, conform Legii 17/2014: 59.000 ha în 2014, 173.000 ha în 2015, 145.000 ha în 2016 şi 93.000 ha în primul semestru din 2017. Aceste date reflectă doar intenţia de vânzare. Date certe privind tranzacţiile cu terenuri agricole sunt deţinute la nivelul notariatelor, precizează iniţiatorii proiectului.
ROMÂNIA, EXEMPLU NEGATIV ÎN RAPOARTELE UE
Un raport al Parlamentului European din 2015 privind acapararea terenurilor agricole în UE arăta că printre primii 100 de investitori din agricultura românească în anul 2011 erau companii cu legături în Liban, Italia, Lituania, Danemarca, Olanda, Franța, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania şi Austria.
Deşi nu existau nici atunci, cum nu există nici acum statistici oficiale privind proprietarii străini de terenuri agricole din România, acelaşi raport european citează surse ce estimează că, în 2015, aproape 10% din terenurile agricole din țara noastră aveau proprietari din afara UE, în timp ce alte 20%-30% din terenuri erau controlate de investitori din Uniunea Europeană.