Miliardul de euro pentru refacerea irigațiilor a revenit în actualitate. Daniel Constantin cere miliardul încă din 2012, când era Dacian Cioloș comisar pentru Agricultură. Nici actualul comisar nu i-a promis nimic.
În cele două zile, cât a stat în România, a fost rândul comisarului Phil Hogan să audă că țara noastră are nevoie disperată de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii principale de irigații.
“Pe zona de dezvoltare rurală noi am obţinut 370 de milioane de euro pentru infrastructura secundară de irigaţii, iar pe cea principală avem două opţiuni, fie pe Programul Operaţional Regional, fie prin planul Juncker. Din păcate, DG Regio nu poate să aloce azi un milliard de euro, de aceea printre primele proiecte pe care le vom susţine în faţa Comisiei Europene este finanţarea prin planul Juncker cu un milliard euro a infrastructurii principale de irigaţii. Dacă vom reuşi, vom afla undeva în septembrie sau octombrie”, a spus Daniel Constantin în prezența lui Phil Hogan.
Ce este planul Juncker? Planul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, prevede crearea unui Fond European pentru Investiții Strategice (EFSI), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții. Prin acesta, ar urma să se aloce 315 miliarde de euro pentru proiecte de relansare economică și pentru a crea 1,3 milioane noi de locuri de muncă. România are slabe șanse să obțină vreun euro din acest plan gigant atâta timp cât, în decembrie 2014, erau înscrise pentru finanțare aproximativ 2.000 de proiecte în valoare de 1.300 de miliarde de euro. După cum se vede, suma pe care și-a propus-o Juncker este deja depășită cu mult. Instalarea unui cablu submarin de fibră optică în Portugalia, Insulele Canare și Brazilia, construirea unui nou terminal al aeroportului din Frankfurt sau modernizarea spitalelor din Valonia sunt câteva dintre proiectele aflate pe listă.
Criteriile de eligibilitate sunt: proiectele să fie viabile și să aibă valoare economică, să urmărească obiectivele UE și să fie lansate în următorii 3 ani. Unii dintre colegii președintelui CE prevăd că acest plan va fi un eșec. În astfel de condiții, nu se știe ce șanse există pentru România să smulgă vreun euro pentru refacerea irigațiilor pe suprafața de 800.000 de hectare.
Povestea miliardului exista și în 2012. Suma a fost cerută de Daniel Constantin de la comisarul european pentru Agricultură, din vremea aceea, Dacian Cioloș. Un an mai târziu, ministrul Agriculturii declara că negocierile cu Comisia Europeană pentru miliard sunt într-un stadiu avansat, pentru ca, în 2014, Daniel Constantin să spună că infrastructura secundară va fi refăcută până în 2016, dar infrastructura principală:
“Necesită investiții de un miliard de euro, sumă care va fi asigurată fie de la buget, fie din parteneriate de tip public-privat.” Întreg bugetul Ministerului Agriculturii, potrivit tot declarațiilor făcute de Constantin, e chiar un miliard de euro. Așa că varianta cade din start.
Anul acesta, ministrul susține că banii pentru refacerea infrastructurii secundare, 370 de milioane de euro, ar fi deja alocați prin PNDR. A rămas în aer infrastructura principală de irigații și același miliard pentru care se tot caută soluții.
Între timp, fermierii se roagă să dea cu ploaie la timpul potrivit pentru că, în prezent, ar fi irigate doar 200.000 ha. Înainte de 1989, în țara noastră era o rețea de irigații întinsă pe 3,2 milioane ha. Rețeaua a fost distrusă aproape în întregime. Instalațiile au fost furate sau lăsate în paragină.