PD-01 – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) este plata de bază pe hectar plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru minim un hectar de pășune sau teren arabil. Pentru anul de cerere 2026, cuantumul unitar planificat al acestei subvenții este de 100,66 euro/ha, cuantumul minim 90,59 euro/ha, iar cuantumul maxim 130,86 euro/ha, conform Planului Național Strategic 2023-2027, cea mai recentă versiune.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca un fermier sau crescător de animale să beneficieze de această plată? Ce suprafețe sunt eligibile la plată?
SPRIJINUL DE BAZĂ PENTRU VENIT ÎN SCOPUL SUSTENABILITĂŢII (BISS)
Conform PS PAC 2023-2027, BISS este complementar celorlalte categorii de plăți directe, cum sunt sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri.
Beneficiarii eligibili și criteriile de eligibilitate specifice:
Fermierul desfășoară o activitate agricolă pe teritoriul României și este “fermier activ”, conform definiției stabilite în capitolul 4.1.4 din PS.
Fermierii trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, cu suprafața parcelei agricole de cel puțin 0,3 ha, cu excepția serelor și solariilor, în cazul cărora suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de 0,03 ha și a culturilor permanente, în cazul cărora suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.
Ȋn cazul pajiștilor, trebuie să asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau să efectueze cel puțin o cosire anuală.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare,
Art. 9. – (1) Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, BISS, şi plafonul anual alocat sunt prevăzute la pct. 5.1. PD-01 din PS 2023-2027:
(2) BISS ia forma unei plăţi anuale, pentru toate hectarele eligibile, şi se acordă potrivit art. 21 şi 22 din Regulamentul (UE) 2021/2.115.
Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la alin. (2) art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, conform art. 2 alin (3) din Hotărâre.
Art. 13 din Ordinul M.A.D.R. nr. 106/2024, cu modificări și completări ulterioare, prevede:
(1) Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic și/sau suprafața categoriei de folosință asociată blocului fizic sau în cazul în care blocul fizic are mai multe categorii de folosință ori categoria de folosință declarată nu corespunde categoriei de folosință asociate blocului fizic după finalizarea tuturor controalelor.
(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia suprafeţelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi d) din hotărâre şi a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii cu lăţimea de maximum 2,5 m inclusiv;
b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii a căror lăţime este mai mare de 2,5 m.
(3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată, cu excepția suprafeţelor de teren ocupate cu sere şi solarii.
(4) Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă, cu excepţia terenurilor scoase din circuitul agricol, conform prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare, care sunt la dispoziţia fermierilor până la sfârşitul anului şi pe care se desfăşoară activitate agricolă. Solicitantul plății are obligația de a face dovada faptului că terenul rămâne la dispoziție pe parcursul întregului an calendaristic, iar APIA poate solicita dovezi suplimentare expropriatorului în cursul verificărilor efectuate.
Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a) suprafeţele agricole pe care se constată că în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului, inclusiv cele pentru actualizarea blocurilor fizice nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027;
b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice conform limitelor aprobate de autoritatile competente, spre exemplu Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Parcul Naţional Munţii Rodnei. Sunt
eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct.
În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4) – (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003
privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de schi) care sunt scoase din circuitul agricol;
f) suprafeţe utilizate de unităţile militare;
g) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
h) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzutela art. 40 alin. (1) lit. d)-f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
i) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
j) suprafeţele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 4 ani;
k) suprafeţele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop; suprafețele constatate în urma verificării în teren, pentru acest scop, ca fiind neutilizate în scop agricol sau pentru care nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027 nu sunt eligibile pentru plată;
l) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole încadrate în registrul agricol în categoria de folosință terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol), precum și cele redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate
cu prevederile art. 93 alin. (8) – (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare..
m) suprafaţele de teren agricol ocupate cu construcțiile aferente infrastructurii necesare producerii energiei electrice din surse regenerabile, respectiv clădiri, sisteme de susținere a obiectivelor de investiții, sau alte elemente prevăzute la articolul 1, lit. f)-h) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013, cu modificările și completările ulterioare.
Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.
Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,3%. (cf. art.8, alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare).
De asemenea, conform art. 29 din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificări și completări ulterioare:
”Pentru a fi eligibile la plată suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu art. 8 alin. (2) din hotărâre, în cererea de plată sau cel mai târziu la data de 30 iunie a anului de cerere, în situaţia în care nu sunt disponibile la data depunerii, fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi
documente:
a) copie factura/bon fiscal din care să reiasă soiurile şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha) sau documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă, în cazul utilizării seminței produse de fermier.
b) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;
c) deţinerea autorizaţiei de cultivare emise de DAJ şi respectarea condiţiilor specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
(2) Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole” la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicat în conformitate cu art. 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
(3) Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la alin. (1) lit. b).
Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere de plată.
(4) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi urmare transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol, denumit în continuare THC, dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi, aflată pe câmp.
(5) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(6) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(7) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit alin. (5), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
(8) Conținutul de THC pentru soiurile utilizate pentru producția de cânepă nu depășește 0,3%.
Potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) și (4) din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificări și completări ulterioare, elementele neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în sensul art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare, şi nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii sunt:
a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2,5 m;
b) iazuri mici
c) garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, cu excepţia rândurilor de arbori şi a arborilor izolaţi şi a grupurilor de arbori/pâlcuri arbustive cu o suprafaţă de maximum 0,3 ha.
Elementele neproductive existente pe terenurile agricole pe parcursul anului de cerere, inclusive terenurile lăsate pârloagă, elementele de peisaj pentru care se aplică cerința menținerii din GAEC 8, cât și zonele neproductive și elementele de peisaj care sunt înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 sunt eligibile la plată numai în cazul în care se cumulează cu situațiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) sau c) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare. (Ghid APIA)
