Cu prilejul unui simpozion pe teme de viticultură, câţiva participanţi din judeţele Galaţi şi Vrancea, care dezvoltă programe de reconversie a viţei-de-vie, au ridicat problema materialului săditor necorespunzător achiziţionat din unele state comunitare.
„Aş parafraza spunând că dacă semeni vânt, culegi furtună! Această situaţie este reală în cazul în care coardele altoi au fost recoltate din România pentru soiurile autohtone cum ar fi: Fetească neagră, Fetească regală, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin şi duse în Italia, să spunem, şi altoite acolo pe portaltoi şi în condiţii specifice Italiei. Atâta timp cât nu a fost o selecţie riguroasă aici, în România, în plantaţiile noastre, atâta timp cât nu au fost implicate autorităţile pentru a verifica şi a controla felul în care se recoltează coardele altoi, ştiind faptul că există o anumită etapizare pentru obţinerea acestora, este posibil să avem probleme”, ne-a declarat Robert Băicoianu, fost director general la SC Tohan SA.
Este o situaţie realmente recunoscută de specialişti cu care am stat de vorbă, avem plantaţii vechi, aflate în declin din punct de vedere al producţiei, unele infestate cu cancer bacterian. Totuşi, Robert Băicoianu, cel care a plantat în judeţul Prahova aproximativ 350 de hectare de viţă-de-vie pe program de reconversie, atrage atenţia că situaţia nu trebuie să fie generalizată: „Eu cred că nu putem arunca cu piatra în nimeni pentru că marea majoritate din cei care au adus în România soiuri de viţă-de-vie internaţionale altoite şi selectate bine în ţările lor de origine nu au avut niciun fel de probleme şi chiar sunt satisfăcuţi cu calitatea culturilor şi a recoltelor de struguri”, a susţinut Băicoianu.
În România, din cele 300 de mii de hectare de viţă-de-vie existente înainte de 1989, în acest moment, plantaţiile care cuprind soiuri altoite de viţă-de-vie sunt undeva la 90 de mii de hectare.
