Porc scump, carne ieftină

Exact cu un an de zile în urmă, analiştii spuneau că 2010 va fi un an hotărâtor pentru industria de creştere a porcilor din România. Criza economică, stoparea subvenţiilor şi scăderea puterii de cumpărare sunt doar câteva dintre cauzele care puneau sub semnul întrebării rentabilitatea activităţii.

Cum stau lucrurile astăzi, dar mai ales ce se va întâmpla de mâine, ce şanse are acest sector să iasă cu capul sus din recesiune, am încercat să aflăm direct de la persoanele care, într-un fel sau altul, trăiesc de pe urma creşterii şi valorificării porcilor.

“Este posibil ca preţul porcilor să scadă în continuare” - aici foto lapuste

Comparativ cu alţi ani, în 2010 preţul cărnii de porc în viu a avut evoluţii oarecum surprinzătoare. Astfel, de la 4,3 lei/kilogram, cât a fost în primăvară, preţul a ajuns la 5,4 lei/kilogram în vară. În prezent, acelaşi kilogram se cumpără, în medie, cu 4,8 lei.

“În ultimii cinci ani s-a putut observa o anumită ciclicitate a preţurilor la carnea de porc, cu creşteri în preajma sărbătorilor de iarnă, a Paştelui, a sezonului de vară şi scăderi în restul anului.

Anul 2010 a urmat aceeaşi tendinţă până acum, însă în apropierea Crăciunului se constată că vânzările nu s-au relansat, iar ca o consecinţă firească, preţul stagnează. Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei este cea mai plauzibilă explicaţie a faptului că nu se cumpără carne de porc în volume mari.

Lunile ianuarie, februarie şi martie sunt luni în care, de regulă, cererea pentru carne de porc este foarte scăzută datorită postului Paştelui şi a rezervelor de carne existente de la Crăciun - în această situaţie preţul porcului este posibil să scadă în continuare”, explică directorul Belcrin Development, Cătălin Lăpuşte.

Faţă de alţi ani, 2010 resimte mai acut scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. “Ar mai putea exista o particularitate a acestui an. Din cauza veniturilor reduse, populaţia nu mai cumpără tradiţionalul , ci achiziţionează cantităţi mai mici de carne, fiind nevoiţi să repete achiziţia de carne şi în lunile următoare - în această situaţie preţul porcului ar putea stagna ori scădea uşor, până în jurul valorii de 4,5 lei/kilogram”, apreciază Cătălin Lăpuşte.

Preţul porcilor, săltat de preţul cerealelor

Pentru a încerca să desluşim preţul porcului suntem obligaţi să începem cu analiza preţului la cereale. “Anul agricol 2010-2011 este un an teribil pentru zootehnie. Preţul cerealelor (din cauza exporturilor masive) este mai mult decât dublul anului trecut şi cum ponderea cerealelor în costul de producţie este de aprox 70 la sută, evident acesta va fi la rându-i aproape dublu.

Pe lângă preţuri foarte mari la cereale, exporturile masive mai pot genera un neajuns crescătorilor de animale, şi anume lipsa materiei prime şi nevoia de import!”, consideră şeful Belcrin Development.

Existau oare pârghii de control a preţului cerealelor? Cătălin Lăpuşte susţine că da: “Este interesant de observat cum anul trecut, începând cu luna noiembrie, statul intervenea şi achiziţiona cereale la un preţ mai ridicat decât media pieţei pentru a proteja producătorii agricoli, însă într-o situaţie ca cea din 2010, nu a existat nici o intervenţie pentru a proteja zootehnia prin achiziţia de lapte ori carne sau prin limitarea exporturilor”.

Export... regionalizat

În aceste condiţii, ce posibilităţi de valorificare au fermierii pe viitor? Şeful Belcrin Development consideră că, în condiţiile actuale de piaţă, crescătorii de porci au la îndemână un număr limitat de posibilităţi pentru a-şi valorifica marfa. “Ei pot livra grăsuni către alte ferme de creştere, porc viu către abatoare, dar şi către populaţie (maxim 5 capete/persoană pentru uz propriu).

Există în prezent o discuţie înaintată cu Comisia Europeană pentru a regionaliza România (din cauza incidenţei din trecut a pestei porcine) şi a se putea exporta carne de porc autohtonă (nu animale vii). Astfel, producătorii integraţi care deţin, pe lângă fermă, şi un abator, pot avea în vedere şi dezvoltarea unei pieţe la export”, apreciază Cătălin Lăpuşte.

Nu în ultimul rând, şeful Belcrin Development atinge un aspect prea puţin pus pe tapet în ultimii ani în ţara noastră, deşi este deosebit de important: predictibilitatea în achiziţii de materia prime şi în valorificarea animalelor.

“Într-un flux continuu, cum este cel al producerii de animale, predictibilitatea este esenţială pentru eficienţă. În Germania, acest lucru a fost reglementat prin raportarea la o bursă agricolă. Poate ar fi util ca şi în România să funcţioneze o astfel de bursă a cerealelor şi a produselor de origine animală”, declară Cătălin Lăpuşte.

Bani pentru bunăstare

Teoretic, crescătorii de porci vor fi ajutaţi de Guvern prin aşa-numitele măsuri de bunăstare a animalelor. Deocamdată, oficialii spun că nu există resurse financiare, însă problema se va rezolva în timp util. “Există o hotărâre de Guvern care, dacă va găsi resursele financiare necesare, va ajuta crescătorii de porc să producă mai eficient şi mai sănătos - la propriu.

Acest act normativ se referă la subvenţionarea pentru următorii trei ani a măsurilor de bunăstare animală asumate de crescători. Toate măsurile de bunăstare subvenţionate depăşesc cu minim 10 la sută cele prevăzute în prezent de legislaţia de profil, astfel că se va putea produce o carne mai sigură şi de calitate superioară”, susţine Cătălin Lăpuşte.

“TVA mai mic şi plata pe cap de animal” - aici foto caruz

Spre deosebire de alţi reprezentanţi din domeniu, Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRCP), este de părere că situaţia de faţă este una conjuncturală, fiind de aşteptat ca preţurile la carnea de porc să crească substanţial. Explicaţia se întemeiază pe evoluţia preţurilor la cereale, energie şi salarii.

„Preţurile la carnea de porc vor creşte substanţial, ca urmare a faptului că preţul cerealelor a crescut de la 0,35 lei/kilogram la 0,75 lei/kilogram, iar hrana animalelor reprezintă circa 75 la sută din cheltuielile efectuate cu animalele. În acelaşi timp, au crescut preţurile la gaze, carburanţi, energie electrică şi se prevede şi o creştere a salariului minim pe economie, deci şi a salariului celor ce lucrează în acest domeniu”, susţine Gheorghe Caruz.

Cei mai afectaţi de constrângerile economice sunt fermierii mici, deoarece aceştia resimt lipsa unui sistem de preluare a animalelor. „Crescătorii de porci nu au posibilitatea de valorificare, mai ales cei cu efective mici. Mai mult, ei se confruntă cu evaziunea fiscală a celor ce importă carne de porc şi o vând fără TVA, din cauza acestui procent de 24% neputând face faţă concurenţei de pe piaţă”, declară Gheorghe Caruz.

Crescătorii, la mâna Guvernului

Preşedintele PRCP prezintă două soluţii prin care statul ar putea ajuta eficace fermierii. Prima constă în reducerea TVA la carne până la 6%. „O primă soluţie ar fi eliminarea evaziunii fiscale, în special din TVA, prin luarea unor măsuri mai ferme cu evazioniştii sau reducerea TVA la carne până la 6%, astfel încât să nu mai fie tentant pentru evazionişti”, afirmă Gheorghe Caruz.

A doua soluţie se referă la implementarea unui sistem de plăţi directe, care ar proteja fermierii români de concurenţa făcută de producătorii de bioetanol. „O a doua soluţie ar fi subvenţionarea prin plăţi directe a efectivelor de animale, pe cap de animal, şi includerea în programul de dezvoltare al UE pe perioada 2013-2020 a acestui tip de subvenţii, pentru a putea face faţă concurenţei şi cartelului creat în acest sens de Brazilia şi SUA”, propune Gheorghe Caruz.

Şeful PRCP critică politica de subvenţionare pe suprafaţa de teren, întrucât aceasta nu contribuie la sprijinirea crescătorilor de animale. „S-a dovedit că politica UE de subvenţionare pe suprafaţa de teren nu conduce la păstrarea preţului redus la cereale, exemplu fiind chiar acest an, când s-au realizat producţii foarte bune, dar preţul la cereale s-a dublat şi în aceste condiţii crescătorii nu-şi pot continua activitatea, nemaifiind rentabilă.

Pe de altă parte, crescătorii nu pot face faţă concurenţei în achiziţia de cereale cu cei care produc bioetanol sau alcool. Aceştia pot plăti preţuri şi de 3-4 ori mai mari şi tot au profit, pe când crescătorii de porci, în lipsa subvenţiilor, nu mai sunt rentabili”, remarcă Gheorghe Caruz.

„Preţul cărnii de porc se formează în Europa” - aici foto sorin minea si tabel pret carne

În opinia lui Sorin Minea, preşedinte Romalimenta (Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară), preţul cărnii de porc din România nu se formează în ţara noastră ci pe piaţa europeană, din cauză că noi importăm 60 la sută din necesarul de consum. „România îşi produce singură doar 40 la sută din carnea de porc, diferenţa provenind din import.

Ţinând cont că în Europa preţul cărnii de porc stagnează ori a scăzut cu circa 0,5 la sută, rezultă că nici la noi acesta nu va creşte”, declară Sorin Minea.

Preşedintele Romalimenta susţine că nu-şi poate nicicum explica faptul că în anul porumbului, în România preţul cerealelor s-a dublat: „Toţi prezentau recolte record la cereale, iar noi scumpim preţul grâului şi al porumbului, al furajelor etc. Eu continui să nu-mi pot explica cum se poate petrece aşa ceva...”.

Sorin Minea consideră că preţurile sunt formate de piaţă şi nu de zvonuri. „Sunt unii care susţin că preţul cărnii de porc va creşte? Treaba lor! Eu sunt liber să import din Germania, unde preţul scade...”, apreciază Sorin Minea.

Una peste alta, mesajul procesatorilor şi comercianţilor este clar: noi cumpărăm carne de porc de la cei care oferă cel mai bun preţ, indiferent că vânzătorul este fermierul român ori distribuitorul vest-european.

CU CÂT SALTĂ PREŢUL CĂRNII DE PORC

„Singurul sprijin de stat este ajutorul pentru bunăstarea animalelor” - aici foto radulescu si tabelul cu subventiile pentru bunăstare

Cum reprezentanţii fermierilor şi cei ai comercianţilor arată cu degetul spre autorităţi, am dorit să consemnăm şi punctul de vedere al Ministerului Agriculturii. Încă din capul locului, Adrian Rădulescu, secretar de stat în MADR, susţine că, în momentul de faţă, chestiunea costurilor de producţie a porcinelor trebuie abordată făcând abstracţie de subvenţii.

„Nu mai există subvenţii, nu se mai dau subvenţii, deci nu mai putem discuta despre aceste forme de sprijin”, declară Adrian Rădulescu. Oficialul susţine că actualmente singura modalitate de sprijin pentru crescătorii români rămâne ajutorul acordat pentru bunăstarea animalelor, conform HG 839 din 11 august 2010.

În altă ordine de idei, Rădulescu susţine că dezbaterile privind piaţa nu sunt atributul autorităţilor, ci al producătorilor şi companiilor care activează în acest sector.

BANI PENTRU BUNĂSTARE
Sumele acordate pentru acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri cauzate de aplicarea măsurilor de bunăstare a porcinelor

Fermierii, încotro?-aici celelalte doua tabeluri

Vor, nu vor, crescătorii de porci trebuie să accepte faptul că singurul cadru care le valorizează în final munca este piaţa. Banii investiţi, efortul fizic ori tehnologia folosită aduc plusul de calitate care contează pe o piaţă normală şi stabilă. Însă câtă vreme există oferte mai bune (a se citi la un preţ mai mic), beneficiarul va cumpăra în consecinţă. Practic, cheltuielile făcute de fermieri cu creşterea animalelor îl interesează exclusiv pe producător.

La noi, principala problemă a marilor producători este tocmai piaţa, nefuncţională şi dezorganizată, care nu promovează suficient porcul românesc. În ceea ce-i priveşte pe micii crescători, care per total deţin un număr semnificativ de porci în gospodării, lipsa punctelor autorizate de sacrificare şi a abatoarelor îşi spune cuvântul în ceea ce priveşte eficienţa şi rentabilitatea.

În aceste condiţii, cei care au resurse financiare vor merge mai departe şi vor apuca probabil să se bucure şi de banii acordaţi pentru bunăstarea animalelor. Unii însă, mai slabi, vor claca. Bilanţul îl vom cunoaşte în primăvara anului viitor, după ce vom vedea câte dintre estimările de astăzi s-au adeverit.

EFECTIVE DE PORCI ŞI PRODUCTIVITATEA ÎN PERIOADA 2001-2010

PREŢURI DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL ÎN PIEŢE