Ştim că între noi şi alte ţări europene este o diferenţă de dezvoltare destul de mare, în aproape toate sectoarele agriculturii. La fel de adevărat este însă că distanţele nu sunt peste tot la fel de mari.
Ultimul trend în materie de valorificare a legumelor pare să fie livrarea de către producător direct la domiciliul consumatorului.
Mi-au rămas undeva în cap, cum se spune, câteva cuvinte din declaraţia vicepreşedintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Ioan Zamfir, făcută cu ocazia unei documentări pe tema transformării Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) în bancă funciară.
Comasarea terenurilor agricole reprezintă o suferinţă îndelungată a agriculturii româneşti. De 20 de ani s-a pornit pe un drum care a început cu retrocedarea terenurilor şi cu repunerea în ordine a actelor de proprietate asupra pământului.
Vă mai amintiţi de pronosticul lui Silviu Brucan cu privire la viitorul României făcut în 1990 ? Cunoscutul politolog susţinea la acea vreme faptul că, pentru a scăpa de metehnele comunismului, ţara noastră are nevoie de cel puţin 20 de ani.
Mai nou, pentru a putea primi un credit, în afară de bilanţuri şi garanţii, fermierii trebuie să lase o impresie plăcută băncilor.
• Valoarea amenzilor depăşeşte bugetul local! • O persoană din cinci – asistată! • Polul sărăciei • Proiecte încremenite • Un principiu desăvârşit - „Găina şi paharu’ mi-au adus hectaru’!” • 105 cetăţeni aşteaptă să fie puşi în posesie, dar nu este teren!
Ministrul Agriculturii a declarat, încă de la preluarea mandatului, că intenţionează să elaboreze un act normativ conform căruia fermierii care nu îşi lucrează terenurile agricole vor fi obligaţi să plătească o taxă asemănătoare cu subvenţia pe care o plăteşte ministerul la hectar.
România ar trebui să (se) folosească de fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale pentru a se apropia de nivelul de dezvoltare al UE. Necazul este că banii există mai mult pe hârtie, iar noi ne împrumutăm tot la UE pentru ca să ne hrănim.
Navigând pe apele internetului, aşa cum făcea odată întâiul matelot al ţării pe întinderile albastre, pe iată că am ancorat, deunăzi, în portul Agriculturii! Astfel, am descoperit modul cum criza ne-a lovit la... merit!