Cred că drama României în momentul de față, ca de altfel în ultimii patru-cinci ani, se cheamă simplu: fondurile europene.
Filosofia este extrem de simplă: o dată intrați în familia europeană, Uniunea Europenă ne dă bani pentru a ajunge din urmă statele mai dezvoltate, cu scopul final de a avea în această uniune țări cât mai uniform dezvoltate din punct de vedere economic.
Așadar, în timp de UE construiește programe și alocă fonduri, job-ul nostru, al românilor, este să atragem acei bani. Adică să scriem proiecte, pe care bază, ulterior, să facem ca banii să intre în conturi. În ceea ce privește agricultura, finanțările ne-ar ajuta să ne dotăm cu utilaje performante, să construim silozuri moderne, să beneficiem de sisteme de irigații, etc. Cu alte cuvinte, să devenim mai productivi și mai eficienți, iar în final să exportăm mai mult decât importăm.
Ce se întâmplă în realitate ? În lumea reală, știm că România nu reușește să absoarbă mai mult de câteva procente din celebrele fonduri UE nerambursabile. Și asta nu de ieri, de azi, ci de la începutul programului.
O excepție mai fericită, să spunem, o reprezintă agricultura, prin PNDR, însă loc de mai bine este și aici. Ca să amintim de investițiile foarte costisitoare, cum sunt irigațiile, care nu se pot face fără sprijin financiar.
Oare de ce nu reușește România să pună mâna pe banii UE? Ei bine, pentru a răspunde la această întrebare s-au consumat tone întregi de... cerneală, au avut loc mii de ore de dezbateri, sute de ședințe interminabile, și tot ce mai doriți dumneavoastră. Durerea este că, iată, am ajuns în 2013 și noi tot nu izbutim să rezolvăm problema. Este ca un blestem pe capul nostru. Cauze vehiculate ? Multiple: de la corupție, la birocrație până la sistem (prost conceput), incompetență ori răutate. Răutate din partea europenilor, care au norme inaplicabile. Nimeni nu are însă soluția magică ori puterea de a schimba lucrurile.
Supărați probabil pe incapacitatea noastră de a depăși singuri acest obstacol, iată, mai nou, însuși Barroso, președintele Comisiei Europene, se oferă să asigure suport României pentru creșterea gradului de absorbție. CE anunță că ne ajută cu funcționari străini care să lucreze la București împreună cu oficialii români în toate structurile de absorbție.
Fie că vorbim de agricultură ori de alte domenii, banii UE rămân vitali pentru viitorul țării.
Vă întrebăm pe dumneavoastră, care credeți că sunt sunt cauzele slabei absorbții de fonduri UE: corupție, birocrație, incompetență, lipsa confinanțării, ori pur și simplu rea voință din partea europenilor de a ne atribui banii cu pricina ? Unde e hiba, la noi ori la ei ?