Mai nou, pentru a putea primi un credit, în afară de bilanţuri şi garanţii, fermierii trebuie să lase o impresie plăcută băncilor.
Degeaba deţii toate documentele contabile şi planurile de afaceri puse la punct, dacă nu te încadrezi în noul profil al fermierului român, aşa cum este acesta imaginat de bănci, rămâi tot fără bani.
Preocupate în a-şi mări portofoliul de fermieri-clienti, unele bănci, după cum se ştie, au trecut la implementarea unor norme puţin mai prietenoase cu agricultorii. Dincolo de condiţii tehnice propriu-zise (un minim de 150 de hectare, de exemplu, ori menţiunea ca societatea să nu înregistreze datorii bugetare restante), să spunem aşa, am observat ceva interesant. Mă refer la câteva condiţii - tot eliminatorii - care nu ţin neapărat de cifre ori de situaţii statistice, ci de un anumit profil al omului.
Astfel, constatăm că, mai nou, pentru a te califica pentru un credit, banca îţi cere, ca firmă, să ai (un) administrator ori un angajat cu experienţă în domeniul agricol. Interesant, nu? La celelalte tipuri de afaceri - fie că vorbim de construcţii, de domeniul medical ori de comerţ - administratorului nu i se cere, în mod expres, să aibe experienţă în sfera în care activează compania. Iarna nu-i ca vara, iar agricultura nu-i comerţ ! Între un fermier cu câţiva ani de agricultură în spate, indiferent de domeniu, şi un altul, intrat curând în branşă poate fi uneori o distanţă ca de la cer la pământ. Ce să înţelegem până la urmă din condiţia băncii? Faptul că experienţa în muncă poate garanta, într-un fel, seriozitatea afacerii? Posibil.
O altă prevedere, eliminatorie, a unor bănci, spune că este interzis ca, în ultimele 12 luni, să fi existat schimbări în structura acţionarilor, asociaţilor ori a administratorului. Cu alte cuvinte, instituţia de credit nu agreează ideea ca firma să fi fost vândută ori să-şi fi schimbat recent directorul. În acest caz, este limpede că băncile pun preţ pe continuitate în detrimentul afacerilor apărute peste noapte, din punct de vedere al celor care le finanţează ori administrează. De ce? Pentru că, din nou, agricultura are un specific diferit de alte domenii. Iar în agricultură, continuitatea cântăreşte extrem de mult. După cum observăm, pentru bancă acest fapt constituie o garanţie importantă.
Pe de altă parte, putem afirma şi faptul că, după cum se vede, condiţiile de mai sus, implică un anumit grad de subiectivism.
Aşadar, ce părere aveţi de noile criterii bancare? E de bine ori de rău, pentru fermieri?