Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial un proiect de Ordin pentru aprobarea normelor de ecocondiționalitate, obligatorii pentru încasarea în 2022 a subvențiilor APIA. Potrivit noului Ordin care aduce modificări în normele de ecocondiționalitate, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va încheia un protocol de colaborare cu Garda Națională de Mediu pentru controalele în teren.
„Garda Naţională de Mediu participă la implementarea normelor de ecocondiţionalitate privind mediul şi schimbările climatice (SMR 1-3 şi GAEC 1 şi 3) şi informează APIA despre neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu APIA.”
Ce schimbă noul Ordin?
„SMR 1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole:
Pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acțiune, fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole au următoarele obligații:
a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 și 5 din Programul de acțiune, în ceea ce privește construcția, amplasarea și dimensionarea capacităților de stocare (calculul capacității de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepție, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracția lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecțiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la pășune, interdicția privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanțele de protecție sanitară, precum și zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenților de siloz, a efluenților de siloz balotat și a apelor uzate din exploatațiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 și 8 din Programul de acțiune;
b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, în funcţie de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol.
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica îngrăsăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5oC;
c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acțiune, în ceea ce privește cantitatea maximă de azot (substanță activă) provenită din îngrăşămintele organice și chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare și presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole, astfel:
– cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăși 170 Kg N/ha/an;
– cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși:
(i) în cazul terenurilor arabile:
(ii) 100 Kg N substanță activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente;
(iii) 80 Kg N substanță activă/ha/an pentru pajişti permanente.
Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa 1 la Programul de acțiune.
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producția planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 Kg N/ha/an.
Presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrășăminte organice din alte ferme, raportat la suprafața de teren pe care se aplică îngrășămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);
d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat şi pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăsăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) punctele (i), (ii) și (iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;
e) să respecte cerințele generale pentru aplicarea fertilizanţilor, precum și obligațiile privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice și a îngrăşămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 și 12 din Programul de acțiune;
f) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce privește încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai tărziu de 24 ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense, aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă, precum și aplicarea îngrăşămintelor chimice și organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe), prevăzute la art. 13, 15 și 16 din Programul de acțiune;
g) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, în ce
privește interdicția aplicării fertilizanţilor de orice fel pe benzile tampon (fâşii de protecţie) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel:
3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Lăţimea benzilor tampon (fâşii de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform legislației în vigoare;
h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu privire la suprafaţa fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic și organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării, tipul oricărei culturi agricole și data însămânțării/recoltării), șeptelul fermei pe specii și categorii de animale, registrele de evidență a efectivelor de animale și perioada de stabulație, presiunea azotului din îngrășămintele organice de
origine animală calculată conform coeficienților de excreție prevăzuți în tabelul 4 din Programul de acțiune, cantitatea și tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziționate și sistemul de colectare și depozitare a dejecţiilor animale corelat cu cerințele minime privind perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acțiune.
2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Programul de acțiune, cerințele minime legate de soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acțiune.
Potrivit art. 21 alin. (2) din Programul de acțiune, intrarea în vigoare a restricțiilor de fertilizare de orice fel pentru benzile tampon (fâșii de protecție) prevăzute la art. 14 alin. (3) din Programul de acțiune, pe o lățime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%, beneficiază de o perioadă tranzitorie până la 1 septembrie 2022 și se aplică pentru culturile agricole înființate după această dată. Până la data de 1 septembrie 2022 se păstrează restricțiile de interzicere a aplicării fertilizanților de orice fel pe o lăţime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi 3 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%.
GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă:
1. Se instituie benzi tampon (fâşii de protecţie) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcție de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Lăţimea benzilor tampon (fâşii de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
2. Se mențin benzile tampon (fâşii de protecţie) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel.
APIA va lua măsurile necesare pentru informarea fermierilor, adaptarea sistemului informatic și actualizarea procedurilor pentru implementarea cerințelor SMR 1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole și GAEC 1 – Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă, ca norme privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri, în conformitate cu Programul de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune
practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, precum și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.”
