Nicușor Dan este noul președinte al României. După centralizarea a 99% din procesele verbale de către AEP, Autoritatea Electorală Permanentă, Nicușor Dan a obținut 54,05%, în vreme ce George Simion are 45,95%. Nicușor Dan a fost votat de peste 6 milioane de români și este noul președinte ales al țării, după o prezență impresionantă la urne, 11 milioane de români.

Nicușor Dan a declarat, duminică seară, la Antena 3, că luni începe discuțiile informale pentru un nou guvern, ”să vedem cine, ce vrea” și a anunțat că va discuta și cu Ilie Bolojan:

”Săptămâna asta voi discuta cu domnul Bolojan, să vedem deficitul și cum suntem în zona de securitate”, a transmis Dan, la 22:30, când numărarea parțială a voturilor îl dădea câștigător cu 53,72% la 76% din voturi numărate.

Nicușor Dan s-a întâlnit pe 11 mai 2025 cu reprezentanții Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), structura reuneşte organizaţii reprezentative din sectorul agricol şi cooperatist precum Federaţia Naţională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor, membrii din Consiliul Naţional de Coordonare ai Clubului Fermierilor Români, dar şi membrii mişcării România cu Bun Gust. Noul președinte al României le-a promis atunci fermierilor că va numi un consilier prezidențial din rândul lor.

Cine este Nicușor Dan?

Parcursul public al lui Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, pornește de la statutul de olimpic internațional la matematică, trece prin implicarea activă în societatea civilă ca activist influent și ajunge la asumarea unui rol politic. Originar din Făgăraș, Nicușor Dan a absolvit Liceul „Radu Negru”, unde s-a evidențiat câștigând Premiul I la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988.

După absolvirea Facultății de Matematică din București, și-a continuat studiile în Franța, la École Normale Supérieure din Paris. A obținut un master în matematică la Universitatea Paris 11 și un doctorat la Universitatea Paris 13. Întors în țară, a lucrat timp de 18 ani ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.

Implicarea civică a început în anii 2000, când a fondat Școala Normală Superioară din București și Asociația Tinerii pentru Acțiune Civică. A devenit cu adevărat cunoscut în 2008, când a fondat Asociația Salvați Bucureștiul – ONG-ul care a schimbat fața activismului urban din România. Prin procese și presiune publică, a contribuit la modificarea legilor urbanismului și a protecției spațiilor verzi.

În politică a intrat în 2015, când a fondat Uniunea Salvați România (USR), partid din care a demisionat în 2017 din cauza divergențelor privind curentul progresist dominant din partid. În 2016 a fost ales deputat USR, iar în 2020 a devenit primar general al Bucureștiului ca independent, susținut de o alianță de dreapta. A fost reales în 2024, cu peste 46% din voturi.

Stilul său de conducere este caracterizat de un tehnocratism pronunțat, evitând conflictele politice și concentrându-se pe soluții administrative. Tot în 2024 a organizat cu succes un referendum pentru reorganizarea urbanistică și financiară a Capitalei, care însă nu a fost transpus legislativ de către majoritatea politică aflată la guvernare formată din PNL și PSD.

Nicușor Dan a candidat la alegerile prezidențiale din 2025 cu sloganul „România onestă”. Se declară un politician pro-european, pro-NATO și pro-transparență. Este creștin ortodox, dar critică asocierea politică excesivă cu Biserica. În chestiuni precum drepturile LGBT sau parteneriatul civil preferă o poziție de echilibru, considerând că societatea, și nu clasa politică, trebuie să decidă.

A vorbit despre necesitatea reformării serviciilor de informații, după ce a acuzat un eșec sistemic în gestionarea alegerilor din 2024.

În ceea ce privește politica externă, susține ferm sprijinirea Ucrainei și consolidarea capacității defensive a României.

Pe plan personal, Nicușor Dan are un profil financiar modest. Deține un teren în Predeal, nu are apartamente sau case, conduce o mașină veche din 1986 și are datorii bancare semnificative. Veniturile sale provin în principal din indemnizația de primar, iar campaniile electorale au fost susținute în mare parte prin donații private și rambursări de la Autoritatea Electorală Permanentă, notează economedia.ro