„Programul pentru școli al României trebuie continuat și trebuie să avem o formă de achiziție cât se poate de prietenoasă cu fermierii locali”, a declarat Tánczos Barna, vicepremier și ministru interimar al Agriculturii, la Dezbaterea „Lapte și carte”, organizată pe 12 mai în Parlament, de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Portant PA și Edupedu.ro.

Programul are un rol important în participarea școlară a copiilor vulnerabili și în sprijinirea producătorilor locali, au susținut parlamentari, oficiali guvernamentali, profesori, procesatori și ONG-uri, prezenți la dezbatere.

Programul național este parte a schemei europene „EU School Scheme”, prin care Uniunea Europeană sprijină distribuirea de lapte, fructe și legume către milioane de copii, de la grădiniță până la liceu.

Inițiativa europeană are ca obiectiv atât susținerea producției agricole, cât și promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor, într-un context marcat de creșterea consumului de alimente procesate și de probleme legate de obezitate.

Schema include nu doar distribuirea de produse, ci și măsuri educaționale, precum lecții, vizite la ferme sau ateliere, iar bugetul european total este de aproximativ 220 de milioane de euro pe an.

Cum funcționează programul pentru școli al României

Programul pentru școli este finanțat din fonduri europene dedicate și are anual milioane de euro alocate pentru lapte, produse lactate, fructe și legume, a spus Adriana Chirea, director Direcţia Măsuri de Piaţă, Comerţ Exterior în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Aceasta a explicat că instituția a implementat un sistem digital prin care școlile și autoritățile locale introduc datele privind distribuția și prezența elevilor. „Nu se mai lucrează cu hârtii. Cererea de plată se generează din sistem”.

„Cu siguranță, ca orice program național, cu mici deficiențe, cu mici lucruri care pot fi îmbunătățite, dar fără doar și poate, un program care trebuie continuat, indiferent de noua programare, indiferent de unde și din ce resurse bugetare vom reuși să finanțăm un astfel de program”, a spus Tánczos Barna.

Tánczos Barna a propus și descentralizarea achizițiilor, astfel încât să fie încurajați producătorii locali.

„Eu personal, acum câțiva ani, am mai propus inclusiv o descentralizare a achizițiilor, ca acestea să nu se facă la nivel județean, pentru că, cu cât este mai mare lotul și mai mare licitația și valoarea, cu atât este mai mare interesul de a aduce lapte, de exemplu, ambalat undeva în afara României sau de a aduce patiserie cu termen mai lung de valabilitate.

Trebuie să avem o formă de achiziție cât se poate de prietenoasă cu fermierii locali, să nu aducem de la sute de kilometri produsele și să creăm această legătură de încredere încă din copilărie între consumatorul copil și producătorul de produse românești, produse locale, chiar tradiționale, dacă se poate”, a spus Tánczos Barna.