Un procent foarte mic din fermierii români se poate lăuda că are suprafețele agricole exploatate cadastrate. Sunt doar 20% care dovedesc cu cadastrul agricol sau cu contracte de arendă legale că utilizează suprafața pentru care încasează subvențiile.
Noroc cu noile modificări din legislație și cu relaxarea criteriilor de eligibilitate, prin renunțarea la vraful de documente doveditoare, pentru că mare parte a fermierilor prezintă la APIA doar adeverințe eliberate de primăriile locale. Sunt singurele acte prin care fermierii demonstrează că au dreptul de folosință asupra suprafețelor declarate la APIA.
Cadastrul agricol trebuie să fie asumat de clasa politică. Faptul că s-a plecat pe două direcții, cu două programe principale, unul finanțat din fonduri europene până-n anul 2020 prin Programul Operațional Regional, iar celălalt din bugetul de stat până-n anul 2023, cred că este un element pozitiv. Trebuie să intervină și justificările noastre, ale Ministerului Agriculturii, dar și ale opiniei publice legate de faptul că ar trebui să începem elaborarea cadastrului cu zonele din extravilanul localităților pentru a rezolva până în anul 2020 tot ce înseamnă proprietate pentru cei care lucrează în agricultură. Acest lucru ar contribui și la comasarea terenurilor. În absența cadastrului, acest proces este extrem de dificil, este convins Daniel Constantin.
