Ministerul Agriculturii a avut un dialog permanent cu reprezentanţii crescătorilor de animale în 2011 pentru a găsi soluţii de sprijinire a sectorului zootehnic şi nu a dezinformat niciodată crescătorii de animale, iar cei care susţin contrariul, respectiv preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, şi preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, Marcel Andrei, sunt chiar ei cei care nu ajută şi nu apără interesele crescătorilor de bovine şi de ovine şi caprine, afirmă Ministerul Agriculturii.

Dialogul preferat de conducerea ministerului sunt comunicatele oficiale, punctele de vedere şi drepturile la replică transmise prin presă, iar negocierile au, de cele mai multe ori, forma „Ministerul a ascultat propunerile şi solicitările crescătorilor de animale şi le-a adus la cunoştinţă acestora că nu poate mai mult „.

Şi ca să arate continuitate în susţinerea „dialogului” şi în 2012, Ministerul Agriculturii a început anul cu un drept la replică transmis redacţiei noastre referitor la declaraţiile crescătorilor de animale publicate în Revista Ferma, document pe care îl redăm integral mai jos:

Referitor la articolul publicat în revista „Ferma”, numărul 12/2011, cu titlul „Mor fermele cand vrea Tabără?”, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) face următoarele precizări:

În anul 2011, MADR a avut un dialog permanent cu reprezentanţii crescătorilor de animale, în special cu reprezentanţii crescătorilor de taurine şi ovine/caprine, pentru a implementa măsurile care să conducă la utilizarea cât mai eficientă a resurselor bugetare disponibile.

Plăţile Naţionale Directe Complementare (CNDP) nu reprezintă singura formă de sprijin pentru crescătorii de animale. Aceştia mai primesc sprijin financiar pentru producţia de lapte din zonele defavorizate, sprijin financiar pentru primele de asigurare a animalelor, reducerea accizei la motorina, sprijin financiar sub formă de servicii pentru colectarea cadavrelor de animale şi pentru ameliorarea raselor de animale. Crescătorii de animale beneficiază şi de sprijinul pe suprafaţă prin care se diminuează costurile pentru obţinerea furajelor. În acelaşi timp, fermierii pot accesa şi măsurile cuprinse de Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), în special Măsura 121 pentru modernizarea fermelor.

Evident, toate aceste forme de sprijin presupun un efort financiar şi din partea fermierului, spre deosebire de CNDP, unde singura condiţie este ca fermierul să facă dovada că a avut animalele în exploataţie la data de 31 ianuarie 2008 pentru bovine, şi existenţa animalelor eligibile în fiecare an la specia ovine/caprine.

Începând cu anul 2011, MADR acordă un ajutor de stat pentru serviciile de ameliorare, instrumentul ideal pentru „coagularea producătorilor în entităţi mari de reprezentare” (100 la sută din costurile eligibile pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic şi 70 la sută pentru cele de determinare a calităţii genetice a efectivelor de animale).

Aceste entităţi de reprezentare ale crescătorilor de animale (federaţii, asociații, etc.) trebuie să efectueze servicii de specialitate pentru fermieri, să le apere interesele şi să îi sprijine în utilizarea cât mai eficientă a ajutoarelor financiare acordate de la bugetul statului.

În toate statele membre ale Uniunii Europene, aceste servicii sunt efectuate de asociaţiile crescătorilor de taurine, dar Federaţia Crescătorilor de Taurine din România nu s-a implicat în efectuarea acestor servicii pentru proprii membri şi până în prezent nu a solicitat acreditarea pentru conducerea programelor de ameliorare. Prin această neimplicare, crescătorii de taurine sunt lipsiţi de o sursă de venit care ar putea fi realizată din vânzarea animalelor de reproducţie şi din valorificarea potenţialului genetic realizat prin lucrările de ameliorare. Din aceste motive o parte a asociaţiilor judeţene ale crescătorilor de taurine afiliate la Federaţie au înscris crescătorii în programul de ameliorare ale altor asociaţii acreditate.

De fapt, nu cunoaştem nici o acţiune concretă intreprinsă în anul 2011 de domnul Frânc în calitate de preşedinte al Federaţie Crescătorilor de Taurine din România, pentru constituirea unui sistem integrat care să faciliteze crescătorilor de taurine accesul la inputuri ieftine şi să asigure valorificarea superioară a producţiei de lapte şi carne de taurine, aşa cum se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene.

Apreciem că în anul 2011 am avut un dialog constructiv şi eficient cu majoritatea  asociaţiilor crescătorilor de animale. La fel ca şi crescătorii de animale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, mai ales ministrul Valeriu Tabără, ar fi dorit să acorde sume mai mari pentru CNDP, dar ţintele de deficit bugetar stabilite nu au permis alocarea unor sume mai mari pe cap de animal decât în anul 2010.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a dezinformat niciodată crescătorii de animale, aşa cum afirmă domnul Marcel Andrei – preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România. Sumele reprezentând CNDP pe cap de animal se stabilesc după data de 01 octombrie, după ce se cunosc efectivele de animale eligibile şi rata de schimb leu/euro.

De altfel, domnul Marcel Andrei trebuie să se hotărască pe cine reprezintă în judeţul Sibiu – pe sindicalişti sau pe crescătorii de animale. Poate că înainte de a vorbi în totală necunoştinţă de cauză, nedocumentat, ar fi fost necesar să se întâlnească  mai frecvent cu specialiştii din cadrul Direcţiei Generale pentru Politici în Zootehnie şi Industrie Alimentară din minister pentru a se informa, întrucât, judecând după declaraţiile domniei sale, nici nu cunoaşte că un asemenea departament există în prezent. Nu poţi reprezenta şi apăra interesele crescătorilor de animale dacă nu eşti bine pregătit şi documentat şi dacă nu relaţionezi foarte bine cu structurile ministerului. Din atitudinea şi comportamentul domnului Marcel Andrei reiese foarte clar că în acest mod nu ajută şi nu apără în niciun fel interesele crescătorilor de animale.

Cu ocazia numeroaselor întâlniri organizate cu reprezentanţii crescătorilor de animale, pe parcursul anului 2011, au fost analizate diferite scenarii (includerea fermelor noi, schimbarea datei de referinţă, acordarea CNDP cuplat de producţie etc.) ce au contribuit la stabilirea sumei pe cap şi a procedurii de acordare a acestei sume.

Pentru îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de sprijin acordate sectorului zootehnic prin noul PAC 2014 – 2020, ministrul Valeriu Tabără consideră că este necesar să se întâlnească, în continuare, cu toate organizaţiile şi asociaţiile reprezentative ale crescătorilor de animale.