Rămân francezii fără bere, pâine şi paste bio?

Mutageneza este procesul prin care se produc modificări în structura şi funcţiile materialului genetic sub acţiunea factorilor mutageni. Acesta este mult mai rapid decât procesul de mutaţie naturală, fiind în acelaşi timp mai direcţionat decât tehnicile vechi precum hibridarea şi altoirea. Numai că, sub presiunea ecologiştilor, această tehnică de ameliorare genetică a fost asociată, deşi în mod incorect, cu transgeneza, proces prin care modificarea genomului unui organism este realizat prin inserarea de ADN dintr-o altă specie.

În Franţa, judecătorii Consiliului de Stat au decretat că mutageneza trebuie să fie supusă aceloraşi reglementări aplicate organismelor modificate genetic (OMG), dacă soiurile respective de plante au devenit mai tolerante la erbicide. La fel cum anumite plante transgenice sunt tolerante la glifosat, substanţa devenită inamicul public numărul unu pentru activiştii de mediu, spre disperarea fermierilor.

Curtea Europeană de Justiţie a decis în iulie 2018 că toate produsele obţinute prin mutageneză sunt de fapt organisme modificate genetic şi, în principiu, sunt supuse obligaţiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG. Această directivă fusese transpusă în legislaţia franceză, dar se aplica doar la produsele transgenice, ceea ce a permis excluderea tuturor organismelor obţinute prin mutageneză din reglementările generale privind OMG. Între timp, instanţele au ajuns la concluzia că nu are niciun sens ştiinţific şi au inclus mutageneza în aceeaşi categorie cu OMG, dacă există o rezistenţă la erbicid.

Invocând principiul de precauţie care se aplică tuturor celorlalte tehnici de inginerie genetică, Consiliul de stat a acordat guvernului şase luni pentru a modifica articolul D. 531-2 din codul mediului, iar în termen de nouă luni, guvernul va trebui să identifice soiurile de plante agricole obţinute prin mutageneză care au fost înscrise în catalogul oficial al plantelor cultivate fără să fi fost supuse procedurii de evaluare a riscurilor aplicabilă OMG-urilor.

O serie întreagă de alimentele obişnuite au fost create prin mutageneză, precum orez, mazăre, arahide, grapefruit, banane, manioc şi sorg. De asemenea, grâul editat genetic este folosit în industria de panificaţie, iar orzul la producţia de bere şi whisky. Dacă legislaţia va fi implementată după noile norme, asta înseamnă că francezii nu vor mai avea în comerţ bere, pâine sau paste bio. Majoritatea acestor alimente supuse procesului de mutageneză nu vor putea supravieţui unui proces de aprobare menit să reglementeze piaţa concurenţială, astfel încât este posibil ca fermierii să retragă soiurile în cauză din catalog şi să le suspende cultivarea.