Acum trei ani, Franţa şi-a stabilit obiectivul de a interzice complet glifosatul în 2023, înainte ca preşedintele Emmanuel Macron să declare că acest lucru nu este posibil.
Între timp, guvernul de la Paris a anunţat că va interzice „mai mult de jumătate” din utilizările glifosatului, un agent de combatere a buruienilor foarte controversat, de la începutul anului viitor. "Deşi căutăm în continuare soluţii alternative şi urmărim orice progres în domeniul cercetării, vom introduce interdicţii pentru anumite utilizări ale glifosatului începând cu anul viitor", a declarat ministrul Tranziţiei Ecologice, Barbara Pompili.
Utilizarea acestei molecule controversate, care a făcut obiectul a numeroase acţiuni în justiţie în Statele Unite, a fost recent pusă sub semnul întrebării în Franţa, prin acţiunea unui grup de primari care au emis decrete - în general atacate de justiţia administrativă - care făceau referire la interzicerea sau restricţionarea utilizării glifosatului.
Pe lângă aceste remarci, Barbara Pompili a adus în discuţie şi subiectul neonicotinoidelor, o temă la fel de fierbinde în multe ţări din Europa, inclusiv România, dând asigurări că se fac eforturi pentru a găsi alternative. "Încă cred că produsele pe bază de neonicotinoide sunt foarte periculoase. Încă cred că trebuie interzise total şi sunt foarte mândră că în prezent mai mult de 91% din utilizările sale sunt interzise în Franţa. Acum avem nevoie de un ultim pas. Împreună cu Julien Denormandie (ministrul agriculturii) vom încerca să găsim alternative, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii patru ani", a precizat cea care a avut un rol esenţial în elaborarea legislaţiei restrictive cu privire la neonicotinoide, în calitate de secretar de stat pentru biodiversitate.
În opinia sa, derogările care au fost acordate la cererea producătorilor de sfeclă de zahăr a fost "un exemplu tipic al problemelor pe care le întâmpinăm atunci când nu suntem suficient de vigilenţi despre aplicarea legilor pe care le adoptăm".