Slovacii din jud. Arad mănâncă de Crăciun doar carne de porc sau de vită, mânjesc pomii fructiferi din gospodărie cu aluat de prăjituri, pentru ca aceştia să rodească şi aşează sub masă un coşuleţ cu boabe de grâu şi de porumb, dar şi cu firimiturile de pâine de la masa de sărbătoare, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor.
O tradiţie a cărei vechime se pierde în negura vremii spune că în casele slovacilor din Nădlac, jud. Arad, meniul mesei de Crăciun nu poate să includă carne de pasăre, ci numai carne de porc sau de vită.
Din meniu nu pot lipsi cârnaţii şi caltaboşii proaspeţi, tăiţeii cu mac, la care se adaugă miere, precum nici merele şi nucile, fără de care slovacii consideră incompletă masa de sărbătoare.
Cu ocazia Crăciunului, gospodinele din comunitatea slovacă pregătesc diferite feluri de prăjituri şi cozonaci, tradiţia spunând că o parte din aluat trebuie folosit pentru mânjirea pomilor fructiferi din gospodărie, pentru ca aceştia să rodească în anul următor, explică prof. Ana Karolina Dovali, una dintre cele mai fervente păstrătoare ale tradiţiilor slovacilor din Nădlac.
Sub masă se aşează un coşuleţ cu boabe de grâu şi de porumb, dar şi firimiturile de pâine din urma mesei de sărbătoare, pentru ca recolta să fie bogată
Potrivit acesteea, în seara de Ajun, în casele de slovaci se obişnuieşte ca în timpul cinei, capul familiei să spună rugăciunea, după care să împrăştie boabe de mac sfinţite pentru a împrăştia spiritele rele. Sub masă se aşează un coşuleţ în care sunt puse boabe de grâu şi de porumb, tot în coşuleţ fiind puse firimiturile de pâine adunate în urma mesei de sărbătoare, pentru ca recolta să fie bogată. Vasele nu se spală în seara de Ajun.
„O altă tradiţie care se păstrează la slovacii din Nădlac este aceea ca de Crăciun, copiii să umble pe la casele oamenilor, cu Bethleemul. În zilele dinaintea marii sărbători creştine, potrivit unei tradiţii străvechi, copiii realizează scena naşterii Mântuitorului. Pentru realizarea acestei scene ei se folosesc de mici figurine sculptate din lemn reprezentându-i pe Fecioara Maria, pe sfântul Iosif, Pruncul Iisus şi chiar animalele care, potrivit celor scrise în Biblie, se aflau în grajdul unde acesta s-a născut. Iar în ziua de Crăciun, patru copii, dintre care unul îşi asumă rolul de povestitor, îmbracă straie de ciobani şi pornesc pe la casele oamenilor, unde spun poezii vesele, dansează şi sărbătoresc cu gazdele naşterea Pruncului Iisus”, a mai spus prof. Ana Karolina Dovali, citată de Agerpres.