În judeţul Timiş, aproape 5.000 de agricultori au votat, în 8 septembrie 2013, cei 25 de reprezentanţi care vor face parte din Colegiul Camerei Agricole Timiş. În 12 septembrie, Comitetul Judeţean de Iniţiativă a validat rezultatul votului şi şi-a încetat activitatea.
Au fost în jur de 140 de candidaţi şi 98 de secţii de votare. Doar în Comuna Dumbrăviţa, unde primarul a argumentat că nu sunt agricultori, nu s-a organizat secţie de votare. Consiliul Judeţean Timiş a dat 20.000 lei pentru tipărirea buletinelor de vot şi realizarea ştampilelor de vot şi a ştampilelor de control, iar membrii Comitetului Judeţean de Iniţiativă au pus de la ei cca. 1.500-2.000 lei pentru prima înscriere a Camerei Agricole în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor la Judecătoria Timişoara, susţine Nicolae Oprea, secretarul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş, ales membru în Colegiul Camerei Agricole Timiş şi desemnat să se ocupe de chestiuni de organizare până când va fi aleasă conducerea noii Camere Agricole.. Pe cheltuiala proprie, Primăriile au asigurat încăperi, urne de vot, câte trei membri în Biroul Secţiei de Votare, plus transportul buletinelor.
Asociaţia Producătorilor de Cereale şi plante Tehnice Timiş, care a obţinut aproape jumătate din voturile valabile, va avea 4 reprezentanţi în Camera Agricolă Timiş: Viorel Matei, Nicolae Oprea, Vasile Turc şi Stelică Mălăeşteanu. Alte 4 asociaţii vor avea câte 1 reprezentant: Ovy-West - Ioan Bratu, Ovitim Mioriţa - Gheorghe Mihăescu, Asociaţia Crescătorilor de Vaci cu Lapte - Ion Roşca şi Asociaţia Producătorilor Agricoli şi Crescătorilor de Animale (Lugoj) - Petrică Balint. Pe cele 2 locuri ale cooperativelor, Timlactagro a câştigat 1 loc prin Viorel Hapenciuc, iar Consumcoop va fi reprezentată de Tiberiu Lelescu, fost director al Direcţiei Agricole Timiş.
Cei 25 de membri ai Camerei Agricole Timiş se vor reuni până la jumătatea lunii octombrie 2013 pentru a alege Biroul Permanent şi conducerea Camerei Agricole. După alegeri, se face o nouă înscriere pentru dobândirea personalităţi juridice şi a statutului de utilitate publică, ne-a mai spus Nicolae Oprea.
Membrii Birourilor Permanente din toate judeţele vor face parte din Colegiul Camerei Agricole Naţionale. Dintre aceştia se va alege conducerea Camerei Agricole Naţionale, dar nu se ştie cine va prelua această iniţiativă şi când.
Deocamdată, noua Camera Agricolă Timiş există doar pe hârtie şi în paralel cu Camera Agricolă din subordinea Consiliului Judeţean. Are doar un sediu pus la dispoziţie de USAMVB Timişoara. „Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Judeţene au rămas mai departe. Atribuţiile noastre stabilite prin lege, pe lângă cele pe care le vom stabili prin statut, seamănă aproape la indigo cu cele ale Camerelor de la Consiliul Judeţean, dar Camerele Agricole ale noastre, private, trebuie să plătescă, iar ceilalţi primesc pe gratis. Camera aceasta agricolă a fost lăsată fără conţinut, fără atribuţii, practic nu poate să ia în forma actuală nici o decizie. Ca să se impună pe piaţă trebuie să lupte foarte mult. Forma iniţială a Legii 283, în care atribuţiile Camerei Agricole erau mult mai multe şi mai importante, a fost amputată, şi a fost amputată şi puterea Camerei Agricole. Nu se poate să fie două camere agricole. Trebuia să rămână o singură cameră agricolă, care să preia inclusiv din atribuţiile instituţiilor publice din agricultură, trebuia ca aceste camere agricole să apară odată cu descentralizarea şi cu reforma Ministerului Agriculturii şi a instituţiilor publice”, ne-a mai declarat Nicolae Oprea.