Anul Nou se sărbătoreşte în mai multe feluri. Românii, deşi tot mai puţini la număr, încă ţin cont de obiceiurile tradiţionale din fiecare zonă. Iată ce tradiţii au păstrat din cele mai îndepărtate vremuri!
În Sudul şi Sud-Estul României, în casele în care creşte un bebeluş, Anul Nou se sărbătoreşte respectând un ritual străvechi, de pe vremea geto-dacilor: “Datul de grinda” al copilaşului.
“Datul de grinda” se păstrează din vremea geto-dacilor şi se celebrează de Anul Nou, la bebeluşi, în primii trei ani de viaţă. La început, acest ritual s-a săvârşit de către preot, dar numărul de copii fiind mare, s-a dat dezlegare pentru oficierea acestui ritual de către moaşa copilului, naş sau chiar tatăl.
Se spune că liderul militar al geto-dacilor petrecea ore bune de consiliere religioasă şi nu numai cu Marele Preot. Odată, i-ar fi spus lui Zamolxe: “Sunt vremuri grele pentru popor şi ne aşteaptă perioade şi mai vitrege, războaie şi alte nevoi. Mă gândesc cu amărăciune la faptul că se nasc din ce în ce mai puţini băieţi şi aceştia sunt cam piperniciţi. Or, pentru a face faţă năvălirilor barbare, avem nevoie de bărbaţi înalţi şi puternici. Ce să facem?”
Zamolxe s-a rugat şi Dumnezeu i-a spus să facă acest ritual: “Pentru săvârşirea ritualului este nevoie de o masă, un fier, o pâine împletită, trei bănuţi. Cel care oficiază slujba se spală pe mâini, ia copilul de subţiori şi îl aşază cu picioruşele pe bucata de fier, după care îl ridică până sus, la grinda, apropiindu-l cu creştetul capului, spunând; fie ca acest prunc să fie sănătos şi să crească mare şi puternic ca fierul. Aceasta se face de trei ori, după care îl dă pe copil părinţilor. Acest ritual să se facă în prima zi din an, la orele dimineţii şi să se repete în primii trei ani de viaţa ai copilului”.
Acest obicei este din moşi-strămoşi, la început s-a făcut numai la băieţi, dar după un anumit timp s-a extins şi la fete. Interesant este că se păstrează până în zilele noastre. Din păcate, sunt unele locuri unde această tradiţie s-a pierdut. De fapt, istoricul Herodot avea să descrie poporul dacilor ca fiind “cei mai viteji şi mai drepţi” dintre traci.
De exemplu, ritualul de stimulare a curajului ostaşilor era sfinţirea cu apă din Dunăre, obicei care se oficiază şi în zilele noastre, la Bobotează.
Un An Nou cu sănătate, pace şi speranţa de mai bine!