Broaştele comunică nu numai vocal, ci şi olfactiv, susţin biologi australieni

Cercetători de la Universitatea australiană New South Wales din Sydney au studiat două specii de broaşte care trăiesc în Australia: Myxophyes fasciolatus şi Lymnodynastes peronii. Ei a recurs la o serie de teste pentru a determina dacă broaştele sunt atrase de mirosuri. Într-o zonă controlată, broaştelor li s-a amenajat un adăpost în vase de plastic pline cu nisip.

De fiecare dată, vasele au fost 'parfumate' diferit: cu 'aroma' proprie a broaştelor, cu mirosul altor broaşte din aceeaşi specie sau cu 'parfum' de L. peronii. Exemplarele de Myxophyes fasciolatus au fost atrase de toate mirosurile de broaşte şi au preferat, în general, adăposturile parfumate celor neparfumate. Când în adăposturi a fost introdus miros de şarpe, broaştele masculi au preferat un adăpost în care au regăsit miros de broaşte.

Profesorul Peter Banks de la Universitatea australiană New South Wales, coautor al studiului, spune că, până acum, oamenii de ştiinţă n-au studiat comunicarea olfactivă la broaşte, concentrându-se pe mult mai evidenta comunicare vocală.   

Broaştele au în schimb o piele foarte sensibilă şi sunt foarte sensibile la substanţele chimice din mediul înconjurător. Prin urmare, este evident că broaştele adulte iau din mediu informaţii de ordin chimic, cum ar fi semne care se adresează simţului olfactiv. 'Nu este deloc surprinzător, dacă ne gândim la fiziologia animalelor şi la felul în care se comportă.

Broaştele au preferat locuri de care se simţeau atrase şi au lăsat urme acolo unde au fost', arată Banks. 'Ce informaţii pot conţine aceste semne? În urmele lăsate de altă broască există semne de individualitate sau arată dacă animalele care au trecut pe acolo erau sau nu în faza de reproducere? Cum se foloseşte informaţia adunată olfactiv?', sunt întrebări pe care şi le pun cercetătorii.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate în The Royal Society's Biology Letters de miercuri.

Sursa: Agerpres