România are undeva la 700.000 de fermieri care depun anual o cerere unică de plată pentru subvenții APIA și doar 76.000 dintre aceștia sunt într-o formă de organizare fiscală, plătesc taxe și impozite, și produc pentru piață într-un sistem organizat, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, la o conferință de profil.

„Din perspectiva decalajelor structurale pe care le înregistrează agricultura României, și le știm cu toții care sunt, cred că ar fi important să menționez câteva. România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață și din 700.000 de agricultori doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală, care produc pentru piață într-un sistem organizat.

Sigur că am făcut pași, am încurajat asocierea, am stimulat prin tot felul de facilități fiscale cooperativele, grupurile și organizațiile de producători, dar încă suntem departe de unde ar trebui să fim”, a susținut Dumitru.

Acesta a precizat că România se confruntă cu o structură agricolă foarte fragmentată, având în vedere că suprafețele declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au dimensiuni foarte mici, de doar 1-2 hectare. În același timp, aproximativ 212.000 de fermieri depun anual cereri de plată, reprezentând doar circa 30% din totalul agricultorilor, iar suprafața declarată de aceștia – 306.000 de hectare – înseamnă puțin peste 3,2% din total.

„Acestea sunt niște deficiențe structurale care ar trebui să ne dea de gândit. Îndrăznesc să le verbalizez, pentru că nu suntem într-o competiție electorală aici, ci mai degrabă să căutăm împreună, indiferent de factorul politic, să găsim consens și să putem să transformăm definitiv agricultura României”, a atras atenția oficialul MADR.

Potrivit acestuia, 1,7 miliarde de euro au ajuns în conturile fermierilor pentru schemele de sprijin cuplat, alte 256 de milioane de euro urmând să fie plătiți după ce se încheie perioada în care fermierii pot depune documentele, respectiv 1 aprilie.

În altă ordine de idei, oficialul MADR a făcut referire la criza cu care se confruntă fermierul european, care este una profundă, dar și cel român, în contextul în care, de-a lungul ultimilor ani, au fost tot felul de crize suprapuse.

„Mă refer la fermierul român care a trebuit să primească prețuri, poate, sub cotațiile bursiere la nivel mondial, pentru că a fost o presiune cu cerealele din Ucraina, pentru că ne aflăm la granița Uniunii Europene și sigur că avem acorduri inclusiv cu Republica Moldova. Dar cel mai important lucru pe care vreau să-l subliniez este că sperăm ca insulele de reușită pe care le avem în sectorul avicol, unde România are un grad de autosuficiență de peste 119%, nu vor suferi ca urmare a unei competiții neloiale cu produse provenite din țările Mercosur (…).

De asta, cumva, trebuie să fim atenți, iar despre acele clauze de salvgardare care s-au tot vehiculat, eu nu cred că poate fi Europa pregătită la un enter distanță să le declanșeze, în condițiile în care sunt niște contracte comerciale între diverși parteneri privați. Ar trebui lăsat cumva la latitudinea statelor membre să intervină și să nu mai permită intrarea pe piață a anumitor cantități din produsele care fac obiectul acordului de liber schimb cu Mercosur”, a transmis secretarul de stat, citat de Agerpres.