UN PRIM-MINISTRU ACUZAT CĂ A ÎNCASAT ILEGAL SUBVENȚII AGRICOLE DE DOUĂ MILIOANE DE EURO!

Andrej Babiš, în vârstă de 65 de ani, este suspectat de fraudarea fondurilor europene destinate agriculturii, subvențiile acordate ilegal fiind cifrate la circa 2 milioane de euro. El a creat în 2017 un conglomerat agroalimentar – Agrofert, alcătuit din peste 230 de întreprinderi și peste 34 000 de angajați.

Potrivit Rezoluției Parlamentului European din 15 iunie 2020, s-a demonstrat că Babiš este beneficiarul real al Agrofert, societatea de gestionare a grupului Agrofert, care include, printre altele, mai multe organe de presă importante din Cehia, prin intermediul fondurilor fiduciare AB I și AB II, al căror fondator și unic beneficiar este Babiš.

În cadrul proiectului Cuibul berzei, Agrofert a creat artificial o întreprindere mijlocie, care a rămas sub controlul Agrofert, pentru a obține fonduri destinate întreprinderilor mici și mijlocii în valoare totală de aproximativ 2 milioane EUR.

Anchetarea premierului Cehiei, vizînd implicarea sa în proiectul Cuibul berzei, a început în 2018, dar ancheta a fost suspendată timp de doi ani, fiind redeschisă acum.

Procurorul general ceh a denunțat renunțarea la ancheta penală ca fiind „ilegală și prematură”, întrucât legislația UE nu a fost luată în considerare, la care se adaugă faptul că procesul de alocare a subvențiilor nu conținea suficiente verificări, se arată în documentul Parlamentului European.

Auditul Comisiei Europene este încă în desfășurare și, ca măsură de precauție și până la clarificarea situației, nu se efectuează nicio plată din bugetul UE în cadrul fondurilor pentru agricultură către societăți deținute în mod direct sau indirect de premierul Babiš care ar putea fi implicate în presupusul conflict de interese.

Comisia Europeană nu rambursează autorităților cehe plățile efectuate în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală pentru proiectele grupului Agrofert.

Parlamentul European cere Comisiei să supravegheze cu atenție procesul de alocare a plăților din Republica Cehă, în special plățile din fonduri UE efectuate către societăți deținute în mod direct sau indirect de primul ministru sau de orice alt membru al guvernului implicat în execuția bugetului și să evalueze, fără întârzieri nejustificate, dacă acele cazuri în care societăți din cadrul grupului Agrofert continuă să primească subvenții de la bugetul național respectă normele privind ajutoarele de stat; ia act de potențialul risc de daune financiare pe care îl pot prezenta aceste cazuri și invită autoritățile naționale să evalueze aceste situații; consideră că atât contribuabilii cehi, cât și cei din UE ar trebui informați în mod corespunzător cu privire la această situație.

Investigațiile în cazul premierului Cehiei, suspectat de fraudarea fondurilor europene pentru agricultură, determină Parlamentul European să ceară Comisiei verificarea riguroasă a plăților efectuate din fonduri europene și-n alte state membre. Parlamentul European cere Comisiei să înființeze un mecanism de control care să abordeze problema conflictelor de interese în statele membre și să trateze ca prioritate crearea unui mecanism de evitare activă a conflictelor de interese, inclusiv identificarea beneficiarilor finali ai subvențiilor UE.

Invită Comisia să ducă o politică de toleranță zero față de conflictele de interese, să asigure recuperarea rapidă a posibilelor subvenții plătite necuvenit, cu respectarea statului de drept și a cerințelor procedurale, și să intervină în mod decisiv, în special
atunci când autoritățile naționale nu iau măsuri pentru a preveni conflictele de interese ale celor mai înalți reprezentanți ai acestora.

Invită toate statele membre să își intensifice eforturile pentru a mări transparența bugetară, asigurându-se că datele relevante privind procedurile de achiziții publice și atribuirea contractelor finanțate din fonduri publice sunt ușor accesibile publicului larg.

Parlamentul European este preocupat de informațiile provenite din diverse zone ale UE în legătură cu creșterea influenței politice pe care o au politicienii cu interese particulare, apropiați guvernelor sau membri ai acestora, asupra legiferării și utilizării banilor publici, în scopul de a urmări interese individuale mai degrabă decât interesul public.

De asemenea, Parlamentul European subliniază că trebuie adoptat un regulament prin care autoritățile naționale să fie obligate să facă publice numele beneficiarilor reali de fonduri agricole.

Parlamentul regretă că niciunul dintre regulamentele privind utilizarea fondurilor agricole sau de coeziune nu impune autorităților naționale obligația de a face public beneficiarul real al unei entități juridice individuale sau al unui grup care beneficiază de fonduri; invită colegislatorii să acorde o atenție deosebită acestei chestiuni și să o abordeze în mod cuprinzător atunci când iau decizii privind viitoarele norme referitoare la transparența subvențiilor UE, precizează documentul UE.