UITE LICEUL, NU E LICEUL!

Așadar, dacă nu se încearcă crearea unor licee de elită, nu vom realiza nimic. Din cele aproximativ 250 de licee, câte existau în 1990, acum Ministerul Agriculturii a identificat aproximativ 58 de licee cu, atenție, ”preponderent” profil agricol. O sintagmă foarte periculoasă deoarece vă dăm un exemplu. Un liceu cu tradiție de la 1924, Liceul Agricol Poarta Albă, a fost exclus din acea listă pentru simplu motiv că nu este ”preponderent” cu profil agricol.

Dar atenție! Când cei de la vârful Ministerului Educației au hotărât că finanțarea liceelor este per cap de elev și au stabilit că Ministerul Agriculturii nu trebuie să aibă nici un rol în educația agricolă, nu au avut în vedere particularitățile liceelor agricole.

Astfel, marea majoritate a liceelor agricole au spații generoase în cadrul școlii (curtea școlii cu peste 5 ha, de exemplu liceele de la Ciumbrud, Poarta Albă, Miroslava, Geoagiu, Călărași și exemplele pot continua) plus ferma didactică care este în câmp. Aici a intervenit paradoxul: liceele agricole au fost puse pe picior de egalitate cu liceele din oraș unde spațiile sunt limitate la 1000, 2000 de metri pătrați și aceia asfaltați.

Păi, cum poți întreține peste 5 ha de teren cu același personal ca la oraș???? Și atunci, liceele au fost nevoite să găsească soluții: una dintre soluții a fost integrarea unor clase din învățământul gimnazial în cadrul liceului și, uite așa, licee care au dat oameni de valoare agriculturii românești nu mai sunt ”preponderent” cu profil agricol.

Acesta ar fi un motiv, dar mai sunt piedici puse de către Ministerul Educației. Impresia personală fiind că politica educațională agricolă promovată de onor Ministerul Educației este făcută pe genunchi, ca să nu avansăm alte ipoteze. Spre exemplificare în județul Iași sunt trei licee agricole cu profil agricol (adresa ISJ IAȘI), m-am gândit că cei de la minister ar fi concentrat tot învățământul agricol în aceste trei licee, realizând școli cu o mare valoare educațională. Dar să vezi surpriză! Apar în opt comune din Iași clase de profesională în domeniul agricol, iar de la licee se taie clasele de liceu și de profesională că ”nu este cerere”.

CUM???????? Nu o să dăm numele comunelor unde au fost create aceste clase de profesională, dar stau și mă întreb oare aceste școli generale care au fost transformate sau la care au fost adăugate clase de agricultură au infrastructura necesară??? Reușesc să asigure baza materială, personalul didactic? Oare ce profesioniști scot aceste școli??? Acest lucru este generalizat și la Iași, și la Constanța, și la Suceava și exemplele pot continua.

O altă chestiune care ne întărește convingerea că cei de la Educație sunt pe lângă subiect este desființarea claselor de liceu și transformarea acestora în școli profesionale. Cred că cei de la minister nu au mai ieșit din birourile răcoroase să meargă în câmp să vadă la ce grad de automatizare și informatizare a ajuns agricultura. Cu un personal slab pregătit, la momentul de față, nu mai poți face revoluției tehnologice din câmp și grajd.

Un alt subiect important, care vedem că este trecut sub tăcere, sunt manualele de specialitate. Nu este posibil să predai în 2019 după manuale tipărite la începutul anilor 1990 și la unele discipline înainte de 1990. Tehnica a evoluat, dar am rămas la aceleași principii cultivate în ultimii 20 de ani: cei de la liceele agricole sunt la coada vacii și acolo ajung cei mai slabi.

Dragi decidenți politici, din ultimii 30 de ani nu poți susține o agricultură performantă cu personal slab profesional! Acest lucru a fost știut de la apariția primelor licee agricole în România din anii 1830, în timpul comuniștilor, dar după anii 1990 observăm că ați utitat!

Revenind la finanțarea ”per cap de elev”, au obligat liceele agricole să fugă după elevi, să aibă cât mai mulți elevi pentru a reuși cu chiu și vai să își asigure finanțarea pentru întreținerea spațiilor. Nu mai spunem și ”descentralizarea„ ,trecerea la autoritățile locale, această vestită lege a educației a lăsat pradă liceele intereselor funciare ale diverșilor edili vremelnici aflați în funcție și dăm exemple, Iași, Neamț, Hunedoara, Călărași, Alba și așa mai departe.

Și ca să nu fim considerați cârcotași venim și cu câteva propuneri concrete pentru realizarea unor licee agricole de elită:

1. desființarea tuturor școlilor profesionale agricole sau a unor clase de agricultură de la unele licee create pe la ”vâjâie ghioaga” și relocarea acestora în cadrul liceelor agricole (prin această soluție veți completa o parte din lipsa de finanțare);
2. modificarea sistemului de finanțare pentru liceele agricole de la per capita, în funcție de necesități, indiferent de numărul de elevi (spre exemplificare liceul de la Miroslava, Iași, în anul școlar 1948-1949, în toată școala erau 79 de elevi și aveau aceleași clădiri, aceeași suprafață de teren și nu era subfinanțată ca acum, când există peste 400 de elevi, Liceul de la Horia Neamț, înființat de Ion Ionescu de la Brad, avea în perioada interbelică câte 20 de elevi anual dintre care dacă absolveau 10 elevi, oare nu vă întrebați de ce?)
3. Patrimoniul liceelor agricole să fie cu statut special prin care se interzice cu desăvârșire înstrăinarea sau schimbarea destinației acestuia;
4. Realizarea de urgență a manualelor școlare de specialitate adaptate la timpurile noastre.
5. Schimbarea opticii în sensul ”decât mulți și proști mai bine puțin și buni”, exemplu dacă am început cu 28 de elevi și am ajuns în clasa a X a cu 17 elevi foarte bine – să rămână doar aceștia care vor să facă agricultură. Să se pună în discuție desființarea unei clase agricole doar dacă coboară sub minimum de 15 elevi. Cum este posibil că la orice curs de formare a adulților se spune că o grupă de lucru optimă este de maxim 15 adulți, iar la nivel de liceu vă cramponați pe un minim de 28?
6. În organigrama liceelor agricole, indiferent de numărul de elevi, să existe un director adjunct acesta fiind de specialitate și tot ce este legat de patrimoniu, fermă, câmp didactic să intre în atribuțiile acestuia (sunt licee agricole care datorită numărului mic de elevi nu au director adjunct, iar directorul actual nu are cum să facă față problematicii organizatorice unui liceu agricol oricât de bine pregătit și bine intenționat ar fi).
7. Modificarea clasificărilor – exemplu - Tehnician în industria alimentară, tehnician în economie agricolă nu fac parte din  marea clasă a agriculturii.
8. Pentru meseria de zootehnist introducerea obligatorie a nivelului de liceu. Mergeți într-o fermă de păsări, și nu numai, și vedeți că totul este automatizat și informatizat. Cum credeți că va face față un muncitor în zootehnie cu un nivel profesional?!