În ultimii 4 ani, suprafaţa terenurilor agricole exploatată în cadrul fermelor de 1-5 hectare s-a redus cu 400.000 de hectare, în timp ce fermele mari de peste 50 de hectare au câştigat 500.000 ha de teren, însemnând tranzacţii de 500 de milioane , la un preţ mediu de 1.000 de euro/ha.
„Există un plus în agricultură în acest an, scad exploataţiile mici şi cresc cele mari”, a declarat Valeriu Tabără, ministrul agriculturii în cadrul unui seminar, citat de agerpres.
Fermele mici, care exploatează între 1 şi 5 hectare de teren s-au încadrat în ultimii patru ani pe un trend descendent, din punct de vedere al suprafeţelor exploatate, care s-au redus cu până la 16%, aproximativ 2 milioane de hectare.
În acelaşi timp, fermele mai mari, cu suprafeţe de peste 50 de hectare, despre care specialiştii susţin că se pot compara cu cele din vestul Europei, s-au extins considerabil, cu circa 57%, respectiv 5,5 milioane de hectare.
Tranziţia s-a făcut dinspre exploataţiile mici către cele mari, în condiţiile în care în ultimii ani suprafaţa fermelor care exploatează între 5 şi 50 de hectare a rămas constantă la 2 milioane de hectare.
Această situaţie reprezintă un pas spre comasarea terenurilor, consideră Gheorghe Flutur, fost ministru al Agriculturii. „Fărâmiţarea terenurilor este un efect al incoerenţei legislative de după 1990. Retrocedarea terenurilor nu a fost urmată şi de măsuri care să stimuleze comasarea acestora”, a declarat Flutur pentru Agerpres.
Comasarea terenurilor a fost intens discutată în ultima perioadă, iar legea potrivit căreia ar fi trebuit amendaţi cei care nu îşi lucrează terenurile, respectiv „taxa pe pârloagă”, care ar fi adus 200 de milioane de euro la bugetul de stat, a rămas doar la nivel declarativ. Justificarea a fost aceea că „sunt prea multe taxe”.
O altă măsură nouă propusă de reprezentanţii MADR ar fi aceea de a transforma Agenţia Domeniilor Statului (ADS) într-o bancă funciară, care sa cumpere din piata terenuri agricole, sa le comaseze pentru ca apoi sa le arendeze sau să le vândă.