România sau vocaţia destructurării funciare!

De la Revoluţie s-au destructurat ramuri întregi ale economiei naţionale! Din trunchiul altădată viguros al sistemului economic naţional, acum slăbit şi nefertilizat, au rămas doar cioatele. O ramură chinuit răsucită şi sinuoasă, crescută în plan aproape orizontal, este agricultura care, nedeparazitată la timp, a fost căpuşată de tot soiul de dăunători şi agenţi... unii patogeni! Pământul care ţine pomul fiinţei naţionale este liber la vânzare, este scos la mezat printr-o legislaţie potrivnică cetăţenilor români şi favorabilă străinilor! De parcă ei ne-ar da de mâncare! O legislaţie elaborată fix... de UE! De fapt, este o consecinţă a Tratatului de Aderare la UE, pentru că în aşa hal a fost negociat. Noi nu avem pârghii instituţionale sau juridice pentru a schimba situaţia, iar autorităţile române nici nu au încercat obţinerea de derogări, cum a cerut Polonia sau amânări, ca Bulgaria. De la bun început, Ungaria a negociat un regim diferit pentru terenuri agricole care să nu fie supus regulilor comunitare. Negociatorii noştri au stat “ghiocel” la masa tratativelor!

Zilele trecute, ministrul Agriculturii făcea următoarea declaraţie presei: „Legea 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole va fi modificată astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu suprafeţe agricole în România. Un proiect de modificare a legii va fi pus în dezbatere publică de către MADR în două săptămâni”. Achim Irimescu a declarat că există presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea legii, după ce suprafeţe foarte mari de terenuri agricole au devenit proprietatea unor firme din străinătate. “Vom introduce filtre care să asigure că (terenul agricol - n.red.) nu ajunge oricum şi la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetăţenie română”, a afirmat Irimescu, citat de Agerpres.
Specialiştii ministeriali vor aşadar să finalizeze în cel mai scurt timp un proiect legislativ privind vânzarea terenurilor agricole către străini, document care va fi apoi lansat în dezbatere publică. ~nsă problema este mult mai complexă şi nu ţine numai de modificarea unui act normativ cel puţin discutabil! Legea 17/2014 nu rezolvă problemele reale ale momentului. Aici trebuie un act normativ care să reglementeze întreaga piaţă a fondului funciar. Un punct de vedere privind conţinutul noii legi de reglementare a pieţii funciare din România l-a formulat Valeriu Tabără. Potrivit vicepreşedintelui ASAS, este necesară apariţia unei legi noi care să reglementeze într-o abordare sistemică întreaga problematică a fondului funciar şi să răspundă particularităţilor socio-economice existente în ţara noastră la momentul actual.

O liberalizare totală a pieţei funciare nu ar trebui să conducă la apariţia unor mega-exploataţii agricole, aşa cum se aud unele voci, pentru că ar crea în perspectivă mari probleme socio-economice şi civice. Potrivit unor păreri avizate, o piaţă funciară funcţională, bine pusă la punct legislativ şi administrativ ar stopa pauperizarea accentuată a populaţiei rurale şi transformarea unei mari părţi a acesteia în şomeri şi asistaţi social, ar limita fenomentul infracţional, descurajând furtul de produse agricole şi ar diminua fenomenul emigrării populaţiei.
Piaţa funciară trebuie dezvoltată numai în condiţii de egalitate pentru toţi jucătorii. Lipsa de bani, discriminarea la acordarea creditelor bancare constituie un handicap suficient de mare pentru cumpărătorii români de teren extravilan în faţa celor străini!

Nu este suficientă modificarea unei legi proaste, „terminatoare pentru România” şi „criminale” (l-am citat pe analistul Ilie Şerbănescu), ci este nevoie de elaborarea unui nou act normativ menit să reglementeze cât se poate de clar piaţa funciară prin crearea de exploataţii agricole suple şi competitive care să constituie baza unui sistem agricol naţional performant, protecţia patrimoniului funciar ca un bun naţional şi a cărui înstrăinare să fie făcută numai într-un cadru legislativ bine definit.

Până acum nu s-a întâmplat acest lucru. De ce? Avea dreptate liderul Agrostar Nicolae Ştefan care afirma că „sunt şi în interiorul nostru tot felul de interese, structuri care fac jocurile împotriva noastră; ne mai dăm şi noi la glezne singuri. Aşa suntem noi în România, în loc să ne solidarizăm şi să fim uniţi, ne mai sabotăm şi între noi, aşa o fi blestemul poporului ăsta român!”.