OFICIAL, BRUXELLES! Ultimul raport publicat pe 6 decembrie 2018 de Comisia Europeană, Perspectivele agricole ale UE 2018-2030, arată că vor continua să scadă, până-n 2030, suprafețele de pășuni permanente și cele cultivate cu cele mai importante cereale. În schimb, vor crește suprafețele utilizate pentru furaje.
Deși se estimează că va continua să scadă suprafața de teren utilizată în scopuri agricole în UE până în 2030, majoritatea culturilor agricole își vor crește producția în conformitate cu raportul UE privind perspectivele agricole, publicat la 6 decembrie 2018.
Raportul constată că declinul total al terenurilor agricole în UE este de așteptat până în 2030, deși într-un ritm mai lent decât în ultimul deceniu. Suprafața va scădea de la 178 milioane ha în 2018 la 176 milioane ha în 2030. În conformitate cu această tendință, scad până-n 2030 suprafețele cultivate cu cele mai importante cereale, cele de pășuni permanente și cele pe care sunt culturi permanente. În schimb, va crește ușor suprafața cultivată cu furaje, în principal datorită porumbului însilozat, ajungând la 22 milioane ha în 2030.
În 2018, culturile arabile reprezintă 45% (80 milioane ha) din totalul exploatărilor. Pajiștea permanentă acoperă o treime (aproape 60 milioane ha). Este urmată de suprafața furajeră (21 milioane ha) și culturile permanente (11,5 milioane ha), care reprezintă 12% și 6%, respectiv, susține raportul Comisiei.
Pentru sectorul zahărului, inițiativele în materie de sănătate și preferințele consumatorilor vor conduce la o scădere a consumului UE cu 5%. Este de așteptat să fie substituit doar parțial de o utilizare tot mai mare a izoglucozelor în produsele alimentare prelucrate. Ca îndulcitor caloric total, consumul va scădea cu 2%. Până în 2030, producția de zahăr a UE va ajunge la 19,3 milioane de tone, în comparație cu 18,6 milioane de tone în 2018. Cu acest nivel de producție, UE va rămâne un exportator net de zahăr pe o piață mondială dominată de Brazilia.
În ceea ce privește piața cerealelor, se estimează că producția va continua să crească și va ajunge la 325 milioane de tone până în 2030 (comparativ cu 284 milioane de tone pentru 2018). Această creștere va fi determinată de o intensificare a utilizării industriale a cerealelor, de creșterea cererii de furaje și de perspectivele de export. Cu toate acestea, creșterea ulterioară va fi restricționată din cauza potențialului limitat de expansiune a zonei și a unui randament scăzut. În cele din urmă, se așteaptă ca prețurile să rămână destul de stabile, de exemplu grâul comun fiind de aproximativ 180 EUR pe t.
În ceea ce privește semințele oleaginoase, nu este de așteptat o creștere suplimentară în zona de recoltare a rapiței datorită oportunităților și limitelor politicii privind biocombustibilii după 2020. Se așteaptă ca soia să se extindă în continuare în UE, într-un ritm mai lent decât cel actual. În plus, datorită unui mediu favorabil al politicii, culturile proteice au cunoscut recent o puternică revigorare.
Cererea mare, atât de hrană pentru animale, cât și pentru consumul uman, va conduce în continuare la creșterea producției de boabe de soia și de proteaginoase. Acest lucru, împreună cu unele îmbunătățiri ale randamentului, va duce la o creștere suplimentară a producției din UE. Cu toate acestea, cu o pondere de doar 1,4% din totalul terenurilor agricole, suprafața proteaginoasă va rămâne limitată.
În perspectivă, cererea de hrană ar trebui să crească, în principal datorită creșterii suplimentare a producției de păsări de curte și de produse lactate. Utilizarea totală a furajelor ar trebui să ajungă la 275 milioane de tone în 2030 pentru cele trei tipuri de furaje combinate (conținut scăzut, mediu și ridicat de proteine). Însă cererea va fi mai mare pentru furajele obținute din culturile fără plante modificate genetic (GM) și din culturi organice.