Cu toate că producţia mondială e în scădere, cartoful are un preţ mic

În acest an, producţia mondială de cartof este în scădere. România a cunoscut una din cele mai slabe producţii din ultimele două decenii, cu 70% mai puţin faţă Cu toate acestea, preţul actual al cartofului nu pare să compenseze nici în parte pierderile financiare ale producătorilor. Cartoful autohton este concurat cu succes de barabula din Polonia şi Egipt, ţări care fac legea pe tarabele româneşti.

Conform datelor estimate de USDA (Departamentul Agriculturii din Statele Unite), producţia mondială va fi mai mică în 2012 cu 4 până la 5%. La nivel mondial, recolta de cartof a scăzut, pe de o parte, din cauza reducerii suprafeţelor cultivate, iar pe de altă parte, ca urmare a randamentelor inferioare pe unitatea de suprafaţă.
La nivel global, scăderea producţiei este relativ nesemnificativă, dar la nivel regional, situaţia este diferită.

SUA vor avea o producţie mai mare ca anul trecut cu 8%, în timp ce Europa va cunoaşte o scădere cu 20-25% faţă de anul trecut. Şi aici estimările regionale sunt diferite. Ţările din Nord Vestul Europei (NEPG, adică Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Belgia) estimează o scădere a producţiei cu 14-15%, în timp ce Rusia, Ucraina şi Belarus anunţă scăderi de până la 30%. Germania, de exemplu, se aşteaptă la o producţie de 10,6 milioane tone, cu 4,8% mai puţin ca anul trecut, pe o suprafaţă mai mică cu 10,6% faţă de media ultimilor cinci ani.

România a avut cea mai slabă producţie din ultimii 20 de ani
România a cunoscut în 2012 una din cele mai slabe producţii din ultimele două decenii. După părerea preşedintelui Federaţiei Nationale Cartoful din România (FNCR), ing. Ioan Benea, producţia este mai mică cu 70% faţă de anul trecut. Unele judeţe, din păcate chiar cele tradiţionale (Braşov, Harghita, Covasna), înregistrează scăderi istorice de producţie pe unele areale. Seceta cumplită din aceste zone şi arşiţa atmosferică au produs pierderi dezastruoase.

Cu toate acestea, preţul cartofului în România nu este unul de criză. Fermierii se aşteptau ca, din cauza crizei cartofului la nivel naţional, să obţină un preţ cel puţin comparabil cu cel din primăvara anului 2011, când pe toate tarabele cartoful era vedeta pe care scria 3 sau chiar 4-5 lei/kg.
Cu aceste preţuri, mulţi fermieri ar fi ameliorat pierderea financiară pe care, şi aşa, ar fi înregistrat-o, pentru că în multe ferme, chiar la o producţie totală de 10-15 tone, ponderea cartofului de calibru comercial pentru consum (peste 55 mm) nu depăşeşte 30%. Restul cartofului este mic, încolţit, puit (creşteri secundare) sau deshidratat.

În schimb, cartoful din Polonia sau cel din Egipt este frumos, mare şi ieftin. În aceste ţări, care fac legea acum pe tarabele româneşti, producţia a fost foarte mare. În Polonia, cartoful se vinde cu 20-30 zloţi/kg ambalat în saci de 15 kg, adică aproximativ 0,25 lei/kg. Adus în România, poate să fie 35-40 de bani, dar en-gross-istul îl dă din prima cu preţ dublu (0,8-1 leu/kg) şi tarabagiul îi mai adaugă 50 de bani şi iată că găsim cartof cu 1,5-2 lei/kg, frumos, mare, dar nu aşa de gustos.